loader

Un nou episod din seria „Poveşti de iubire în infern”

Memorialul Durerii continuă noua serie dedicată poveştilor de iubire, iar în această sâmbătă, 7 mai, de la ora 16:00, i-a prezintat pe Gogu şi Olimpia Puiu, membri ai rezistenţei anticomuniste din Dobrogea. La TVR 2 şi TVR+.

 

Memorialul Durerii

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Tăvălugul represiunii comuniste nu a ținut cont niciodată de familie, sentimente, relații interpersonale. În pofida agresivității sistemului, în cele mai grele condiții, poveștile de iubire au supraviețuit. Memorialul durerii continuă seria dedicată poveştilor de iubire, iar sâmbătă, 7 mai, îi prezintă pe Gogu şi Olimpia Puiu.

Gogu Puiu este una din figurile proeminente ale mişcării de rezistenţă din Dobrogea.  După ce s-a întors în ţară în 1947 cu un paşaport fals (fapt pentru care a fost închis un an, la închisoarea Văcăreşti), el a început să lucreze cu grupările anticomuniste din Dobrogea pentru a organiza o lovitură armată împotriva comuniştilor.

Planurile nu vor mai fi duse la bun sfârşit, el  murind în urma unui atac surpriză al securiştilor, într-o casă din comuna Cobadin – locul unde trebuiau să se întâlnească liderii mişcărilor din Dobrogea.   „Odată ajuns afară a continuat să tragă, dar din nefericire a fost rănit la un picior și tot atunci a constatat că și-a terminat muniția. I-a rămas doar o grenadă pe care o păstra pentru el și într-adevăr a detonat-o, producând un incendiu într-o șură de paie în dreptul căreia se afla”, scria nepoata sa, Elena Rădulescu.

În momentul în care a detonat grenda, Olimpia Puiu era însărcinată în luna a patra, iar în decembrie, acelaşi an, ea o naşte în puşcărie pe Zoe. Copila stă alături de mama ei timp de 1 ani și 4 luni până ce aceasta se eliberează, după ce a făcut cei 5 ani de temniță. Olimpia a murit în 1956, la 2 ani după eliberare.

***

Memorialul Durerii deschide un nou sezon cu o serie care va merge, ca şi celelalte, la sufletul telespectatorului. „Poveşti de iubire în infern“ aduce, pe lângă nesfârşitele episoade de suferinţă şi de rezistenţă, câteva evocări ale atâtor Juliete şi Romeo care au sângerat pentru dragostea lor, curmată brutal încă de la începuturi. Până acum, au fost difuzate ediţiile: „Maria şi Constantin Cenuşă”, „Eugenia Comănici și Gheorghe Hașu”, „Arlette și Corneliu Coposu”, „Valentina Gafencu şi Ioan Ianolide

 

16:05 Cursa prin istorie

Producător Anca Berlogea-Boariu

(Reluare)

17:00 Istoriile orasului

* Club A

*În anii '60, Institutul de Arhitectură din Bucuresti detinea mai multe spatii în vecinătatea actualului sediu, din strada Academiei, destinate atelierelor de proiectare. În anul 1967, Mac Popescu, student arhitect șsi viitor rector al universitătii în anii '90, călătoreste în Polonia si este fascinat de cluburile studentilor care apăruseră pe fondul miscărilor studentesti internationale din acea perioadă. În contextul destinderii politice de la Bucuresti, în care Ceausescu anuntă independenta politică fată de Uniunea Sovietică, Mac Popescu propune înfiintarea unui club studentesc, care se va deschide oficial în anul 1969, cunoscut sub denumirea de Club A. Amenajările au durat un an şi jumătate, tinerii arhitecti au pus umărul la treabă, mobilierul fiind confecţionat din lemn de stejar la un atelier de butoaie de varză. Clubul arhitectilor-ClubA-va face istorie timp de jumătate de secol. Initial, a functionat cu circuit închis, doar membrii, studenti arhitecti, aveau acces, iar evenimentele se desfăsurau după un program stabilit pe ore, pe întreaga durată a zilei. Se organizau ateliere, dezbateri, spectacole de teatru, concerte de muzică, sloganul fiind “Studenti, a sosit vremea să scăpăm desinerția care nu ne caracterizează!”. În episodul de astăzi, vom descoperi si alte fatete ale clubului, legate de istoria sediului din strada Blănari nr. 14 si de povestile arhitectilor din diverse generatii: Mădălin Ghigeanu, arhitect senior, Cristia Chira, lector dr. arh. UAUIM, Alexandru Călin, conf. dr. arh. UAUIM. Doru Ionescu, jurnalist muzical, autor a două volume despre istoria clubului, ne povesteste despre istoria trupelor care s-au afirmat acolo de-a lungul anilor, iar de la Teo Iancu, de profesie medic, vom afla cum, locatar fiind la etajul 1 al imobilului, a devenit DJ al clubului. În compania arhitectului Mădălin Ghigeanu, ne-am întors în trecut pentru cea mai puternică si frumoasă poveste despre rezistentă prin cultură, despre istoria clădirii proiectate de arh. Gheorghe Simotta în strada Blănari, la nr. 14, pe locul vechiului han al lui Zamfir, demolat în 1935 pentru a face loc străzii de astăzi.

Realizatoare: Lucia Zamfir, Raluca Bibiri

 
Beţişoarele invizibile ale neîncrederii - „Marocco”, la TVR 2

Cu un titlu inspirat de un binecunoscut joc de societate, „Marocco" explorează consecințele lipsei de încredere în cei apropiați. Asemenea ...

Revelion 2026 la TVR - o noapte-maraton cu film, teatru, muzică, arhive de aur și mari legende

Televiziunea Română întâmpină Anul Nou cu o ofertă editorială amplă și diversă, propunând telespectatorilor o noapte-maraton de programe ...

Crăciunul la TVR – emoție, credință și mari întâlniri artistice

Premiere cinematografice, concerte-eveniment, transmisiuni religioase și ediții aniversare de colecție, pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, ...

 

#tvr2