loader

Seria de reportaje „Identităţi” difuzează povestea revistei Secolul 21

Pe 21 septembrie,  aţi putut afla, la TVR 2, istoria revistei româneşti care a primit „Premiul pentru cea mai bună revistă de literatură și artă din lume”, decernat cu ocazia Bienalei UNESCO. Partea a II-a e difuzată miercuri, 23 septembrie, de la 14:30.

 

Cultura minorităţilor

Partea I este disponibilă online pe TVR+

Partea a II-a este disponibilă onlinepe TVR+

Revista Secolul XX (din 2001 a devenit revista Secolul 21) este una dintre cele mai grăitoare dovezi ale rezistenţei prin cultură în timpul regimului comunist, care ne arată că în oceanul de restricţii şi decepţii din acea vreme au existat şi „insule”.

Revista  și-a obținut în timp o adevărată faimă națională și internațională: în noiembrie 1987, la Paris, ea a fost încununată cu „Premiul pentru cea mai bună revistă de literatură și artă din lume”, decernat cu ocazia Bienalei UNESCO organizată la Centrul Cultural „Georges-Pompidou”.

Faima internațională a revistei Secolul 20 este legată în mod deosebit de numele redactorului ei șef Dan Hăulică, al artistei plastice Geta Brătescu și al poetului Ștefan Augustin Doinaș. Ea este primul periodic românesc lansat în mod oficial într-o instituție pan-europeană, numărul „Europele din Europa” fiind prezentat oficial în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg din iunie 2000. Înainte de 2001 revista Secolul 21 s-a numit Secolul 20. Secolul 20 a fost întemeiată ca o revistă de literatură universală editată de Uniunea Scriitorilor din România. A început să apară, lunar, din ianuarie 1961, în format de carte.

Primul redactor șef a fost Marcel Breslașu între anii 1961-1963, urmat fiind vreme de aproape trei decenii (1963-1990) de Dan Hăulică. Primul secretar general de redacție a fost Dinu Săraru (pînă în 1963).

„Cultura ESTE o urgență, este elementul dinamic apt să dea un sens acestor eforturi”, spunea regretatul Dan Hăulică, într-un interviu acordat Televiziunii Române în 1990.

19:00 Comisarul Rex: aventuri la Viena

20:00 Romania face bine

Sezon Nou

*Se poate! Nu spunem asta suficient de des. Pentru că avem nevoie să vedem cu ochii nostri ca să credem. Asa că începem un nou sezon „România face bine”. Si avem un pariu de câstigat în fiecare săptămână. Pariul este să găsim oamenii care nu asteaptă ca lucrurile să se schimbe. Le schimbă ei. Cu curaj, câteodată cu încăpătânare, ei aleg să construiască. Să le demonstreze si celorlalti că se poate. Asta este România pe care ne propunem să o descoperim în această emisiune! Pentru că România despre care vorbim cu mândrie nu e doar o idee. Există! si este construită de oameni, în fiecare zi. Începe un nou sezon „România face bine”. În fiecare joi de la ora 20.05 la TVR2.

1. Tezaurul din grajdurile Bucovinei

La peste 1.300 de metri altitudine, acolo unde iarna tine mai bine de jumătate de an, iar troienele tăiau cândva orice legătură cu lumea, trăieste „munteanul de fier”. Rasa hutulă nu e doar un ajutor la treabă grea, ci partenerul istoric al vânătorilor de munte si o piesă de neînlocuit dintr-un tezaur genetic viu. La Lucina, aproape 360 de cai zburdă liber pe opt sute de hectare de păsune, crescuti în semi-sălbăticie pentru a-si păstra intactă forta strămosească. La Lucina nu se cresc cai la întâmplare, ci se păstrează linii genetice vechi de peste o sută de ani, transmise șsi selectionate din generatie în generatie. Pe aceste creste, 35 de oameni îsi închină viata îngrijirii lor: refac drumuri prin zăpadă, dresează armăsari din linii centenare precum al 27-lea armăsar de reproductie din linia de sânge „Robi” si oferă sprijin copiilor prin terapie. O poveste miscătoare despre pasiune, izolare si dârzenia unui colectiv care păstrează aprinsă mostenirea vie a muntilor.

2. Comoara din Cajvana-muzeul din odăită

Sub umbra celui mai bătrân stejar din regiune, într-o singură cameră din propria locuintă, o femeie a ridicat un adevărat templu al portului popular. Floarea Ilitoi are 69 de ani si coase de la vârsta de zece ani, deprinzând mestesugul de la mamă si bunică. Fără sprijinul autoritătilor, a adunat rând pe rând peste două sute de ii, catrinte, sumane si stergare, printre care se află șsi o cămasă veche de 150 de ani. Desi colectionarii i-au bătut la usă cu sume mari, femeia refuză ferm să le vândă, preferând să-si transforme odaia într-un muzeu privat de unde nu vrea să se despartă de nicio pânză. O poveste caldă despre dragostea de rădăcini șsi încăpătânarea frumoasă a unui om care păstrează intactă zestrea Bucovinei

Prezintă: Irina Luca

Realizator: Ioana Muresan

 
Romanian Creative Week 2026, dincolo de podium: TVR 2 dezvăluie culisele celui mai amplu eveniment dedicat industriilor creative

De la efervescența evenimentelor culturale din Capitală la spectaculoasele prezentări de modă din Studioul Pangrati al Televiziunii Române, TVR ...

Minte de campion, vis de Mare Maestru Internațional: Sara Maria Șunea, la „Mâine începe azi”

La doar 14 ani, Sara Maria Șunea demonstrează că perseverența, disciplina și pasiunea pot transforma un vis într-un parcurs de excepție. Povestea ...

Regal de vedete la „Poarta Pangrati”: Cine sunt invitații de top care fac spectacol săptămâna aceasta la TVR 2

La „Poarta Pangrati” nu vedem doar vedete. Întâlnim oameni care au lăsat ceva în urmă, generații care se îmbrățișează prin muzică și povești ...

 

#tvr2