Serbia cu puțină ploaie în care volumele capătă contururi armonios decupate în peisaj înseamnă o nouă destinație a echipei Cap Compas. Sâmbătă, 18 mai, de la ora 12.30, la TVR 2 și TVR HD.

Topola este o localitate căreia i se spunea odinioară locul cu plopi. În alte vremuri se odihneau țărani negustori și boieri la popas. După alei străjuite de păduri seculare un alt toponim conferă altfel de valențe spațiului.

Oplenac duce gândul la lemnul carelor trase de boi pentru că termenul oplen înseamnă parte din lemn al acestui vehicul.

Dinastia regală sârbă Karagheorghevici s-a născut pe aceste plaiuri și membrii acesteia își odihnesc somnul de veci aici. În zona colinelor de la Oplenac Regele Petru I își construise și reședința ridicând printre livezile și podgoriile din apropiere un conac.

Autenticitatea sârbească a palatului regal

Belgradul a reprezentat dintotdeauna o veriga importantă pe vechiul drum de legătură între Europa Centrală şi Balcani, având ca direcţie oraşele Adrianopol-Sofia-Niş sau Budapesta-Viena. Cei aproape 1,2 milioane de locuitori își au locuințele în cartierele Belgradului nou. Centrul rămâne o zona de afaceri hotelieră și administrativă în timp ce unele zone rezidențiale păstrează nostalgia altor timpuri.

Palatul regal din Belgrad se continuă ca punte între trecut și prezent, iar familia regală îl administrează în așa fel încât atât oamenii locului, dar și străinii pot simți că este o casă cu ușa deschisă pentru toți.

Edificiul fost construit între anii 1924 și 1929 din fondurile personale ale regelui Alexandru I al Iugoslaviei tatăl regelui Petru al II-lea și bunicul actualului prinț moștenitor Alexandru al II-lea.

Fiica regilor români a devenit regina mamă a Iugoslaviei, după asasinarea regelui Alexandru I al Iugoslaviei la Marsilia. Cel mai mare fiu a devenit rege sub numele de Petru al II-lea fiind ultimul suveran iugoslav.

Regina Maria a Iugoslaviei cunoscută și ca principesa Mărioara s-a născut în familia regală a României, dobândind prin naștere titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen. Pe Alexandru al Serbiei, Regina Maria a României îl cunoscuse la Paris unde s-au întâlnit în calitatea de susținători ai intereselor propriilor țări.

Numitorul comun al palatului este în ultima instanța notă de autenticitate sârbească care transpare în fiecare colț al ansamblului.

Fortăreața care a supraviețuit unor armate nimicitoare

Belgradul s-a plămădit în ocrotirea Dunării și a răului Sava, iar această confluență a căpătat mai mult decât o semnificație pur geografică.

Fortăreața Kalemegdan construită de către bizantini a fost spațiul în care din care au guvernat diferiți conducători în cele mai zbuciumate vremuri din istoria țării.

A fost reconstruită de împăratul Iustinian pe locul unei fortificații mai vechi fiind consolidată și completată de către regele Ștefan Lazarevici. Kalemegdan a trecut prin 10 lupte armate nimicitoare.

După lupta de la Nicopole din 1396, Bulgaria a devenit parte din Imperiul Otoman iar doi ani mai târziu, moaștele Sfintei Parascheva au ajuns din Vidin la Belgrad datorită intervenţiei țarinei Milița care le-a cerut de la Sultanul Baiazid. Aceasta a așezat cinstitele moaşte în biserica ridicată de ea în cinstea Sfintei Parascheva în cetatea Kalemegdan.

Pentru 104 ani moaştele Sfintei Parascheva au stat în capitală Serbiei.

Memorialul lui Tito

În 1980, Tito a fost îngropat în Casa Florilor care în 1982 a devenit partea centrală a memorialului dedicat fostului lider și  secțiune a muzeului de istorie al Iugoslaviei.

Casa Florilor se află aproape de reședința oficială în care locuia Tito, iar în ultimii trei ani de viață liderul iugoslav prefera acest spațiu  - inițial o seră - pentru odihnă și relaxare. Ansamblul nu are legătură cu sfințenia, ci mai degrabă cu popularitatea.

Un edificiu de cult răsăritean unic

Catedrala Sfântului Sava se află zidită pe platoul Vracear aproape de centrul Belgradului. Istoria sfințeniei locului începe în urmă cu aproape 800 de ani, când Moaștele Sfântului Sava au fost arse de turci într-o încercare de a nimici credința sârbilor și de a continua și la nivel spiritual supunerea acestui popor. Impresionanta biserica este ridicată pe locul unde turcii conduși de Sinan Pașa, au zdrobit rebeliunea sârbă din 27 aprilie 1594. Sfântul Sava este cel mai cinstit sfânt din Serbia și Muntenegru fiind venerat și în Macedonia și Bulgaria. Subsolul catedralei are suprafață de  1.800 mp iar într-o cripta a se află fragmente din veșmântul Sfântului Sava.

Pe bolțile catedralei se află 18 cruci aurite, iar clopotnița este înzestrată cu 49 de clopote. Suprafața catedralei este de 3.500 mp, la care se adaugă trei galerii de 1.500 mp, la primul nivel, inclusiv o galerie de 120 mp, la al doilea nivel. Catedrala are capacitatea de 10.000 de persoane și de 800 de coriști în balconul destinat acestora. Expresie a consecvenței poporului sârb și a credinței ortodoxe la care nu a renunțat nici un moment, Catedrala Sfântul Sava  este un edificiu de cult răsăritean unic ale cărui dimensiuni depășesc celebrele catedrale Sfânta Sofia din Constantinopol și Iisus Mântuitorul din Moscova.

Catedrala Sfântul Sava a fost construită de-a lungul a nu mai puțin de 80 de ani.