loader
Foto

(P) Se împlinesc 30 de ani de la momentul lansării primului card bancar în România

Ceea ce este astăzi un element de rutină în materie de plăți, cu doar trei decenii în urmă părea un fapt senzațional: posibilitatea de a face plăți cu o bucată de plastic, conectată electronic la sistemele financiare, fără a mai fi nevoie de utilizarea de bani cash.

 

În anul 1995, în România se lansa primul card bancar, o soluție revoluționară în banking, care era deja prezentă de zeci de ani și destul de răspândită în țările dezvoltate.

Pregătirile pentru momentul zero în materie de plăți cu cardul în țara noastră au fost realizate anterior. Partea de infrastructură esențială era realizată de fapt cu un an înainte, când centrul de procesare ROMCARD și primele rețele de procesare a cardurilor Visa deveneau realitate în România.

Astfel, 5 mari bănci românești au primit calitatea de membre VISA cu drepturi de emitere și acceptare a acestor carduri: Banca Comercială Română (astăzi BCR, parte a grupului Erste), Bancorex (preluată ulterior de BCR), Banca Română de Dezvoltare (între timp BRD - Groupe Societe Generale), Banca Agricolă (devenită între timp Raiffeisen Bank) și Banca Ion Țiriac (acum parte din UniCredit Bank).

Ce bancă a emis primul card bancar din România și care erau costurile

Prima instituție financiar-bancară ce a făcut pasul spre emiterea de carduri a fost Bancorex. A fost creat un instrument de plată dedicat oamenilor de afaceri care efectuau tranzacții în valută, probabil în special în cadrul călătoriilor în străinătate. Astfel a fost consemnată premiera pe piața bancară românească: lansarea cardului Bancorex VISA Business, conectat la un cont curent persoană juridică, în USD (moneda forte la acea vreme și în Europa).

Acest card nu era însă creat pentru orice firmă. Beneficiarul trebuia să aibă o situație financiară solidă și resurse valutare consistente. Banca solicita un depozit de minimum 5000 USD pentru fiecare card emis. În plus, exista o taxă de emitere de 10 USD și o taxă anuală de 30 USD. Dacă acum suntem obișnuiți ca plățile cu cardul la comercianți să nu presupună comision pentru clienți, atunci situația era diferită: exista un cost de 1% din valoarea fiecărei tranzacții.

 

De la soluție extravagantă, la o metodă uzuală pentru plăți

Cu trei decenii în urmă, cardul bancar era un instrument extravagant, la fel ca telefonul mobil. Între timp, dezvoltarea ambelor sectoare a fost cu totul impresionantă. Astăzi, numărul cardurilor bancare îl depășește pe cel al locuitorilor din România. La fel se întâmplă și în privința numărului de SIM-uri de telefonie mobilă active în țara noastră.

Așa cum telefonul mobil a evoluat de la statutul de "cărămidă" cu antenă exterioară, la smartphone-uri care erau în anii `90 concepte de tip fantezie SF, cardul bancar s-a transformat substanțial. Cardurile electronice au fost înlocuite de cele cu cip, pentru un grad mai ridicat de siguranță. Noul standard actual este reprezentat de plățile contactless. Cardul nu mai are nevoie chiar de formă fizică: poate fi exclusiv digital sau poate avea cel puțin un corespondent digital, salvat pe smartphone sau pe smartwatch (plăți realizate de asemenea contactless, prin tehnologia modernă NFC).

Evoluția comerțului electronic a atras interesul pentru folosirea cardurilor și în mediul virtual. Plățile online sunt simplu de realizat și extrem de sigure, eliminând complet nevoia de cash în cadrul cumpărăturilor realizate în magazine pe internet. Sunt utilizați desigur procesatori de plăți care dețin platforme securizate pentru aceste tranzacții online.

Dacă în comerțul virtual cu produse nu este esențială plata pe internet, căci există oricum o componentă offline (cea de livrare), în zona de servicii utilizarea cardurilor bancare direct la plata online este de mare ajutor pentru simplificarea proceselor specifice. Plătești instant, ai parte de servicii instant.

Un bun exemplu este sectorul jocurilor de noroc. Cu excepția celor care preferă să joace pacanele gratis pe diverse site-uri sau chiar în cazinouri online, alegând versiuni demo ale sloturilor, utilizatorii trebuie să efectueze o depunere pentru a paria cu mize reale. Iar cei mai mulți preferă să depună fonduri cu ajutorul unui card bancar de debit sau de credit.

Inovația, cuvântul cheie în domeniul bancar

Mediul bancar din România este foarte deschis la inovație, soluțiile de tip fintech fiind tot mai variate. Platformele de mobile banking și internet banking permit acum realizarea tuturor operațiunilor care în trecut depindeau de prezența fizică a clientului într-o unitate bancară.

Poți chiar deschide un cont bancar de la distanță, grație soluțiilor KYC implementate de bănci. Desigur, a devenit obișnuit ca orice cont bancar să aibă atașat un card de debit. În paralel, clienții pot aplica și pentru carduri de credit.

Visa și Mastercard, cele două mari companii de carduri prezente în România, impulsionează frecvent utilizarea acestor instrumente de plată prin lansarea unor promoții cu cashback sau sub formă de concursuri cu premii acordate prin tragere la sorți. Multe campanii sunt desfășurate alături de băncile emitente și de mari retaileri din comerțul modern local.

 

Sursa foto: canva.com

20:05 Duminica filmului românesc

* Clara -România, 2023

Regia: Sabin Dorohoi

Cu: Olga Török, Ovidiu Crișan, Elina Leitl, Luca Puia

*Premiul Publicului la Cottbus International Film Festival 2023 (Germania)

*Şase nominalizări la premiile Gopo-inclusiv pentru rol principal feminin (Olga Török)

*Dramă. Clara e o mamă singură care lucrează în străinătate, asemeni milioanelor de românce care muncesc departe de familie. Are grijă de o fetită de 6 ani, de care s-a atasat foarte mult, lucrând la o familie din Ulm, un orasș german de pe malurile Dunării. În contextul migratiei economice, a fost nevoită să-si părăsească băiatul de 12 ani, care e acum în grija bunicului. Cei doi locuiesc într-un sat românesc, aflat tot pe malurile Dunării. Dezamăgit si simţindu-se abandonat de mama sa, băiatul fuge de acasă, într-o încercare copilărească de a ajunge la Clara: pleacă cu o barcă pe Dunăre. Clara trebuie să se întoarcă acasă şi să-şi constientizeze răspunderea pentru actiunile fiului ei. Când se întoarce în România, băiatul este deja în sigurantă, la spital, dar sentimentele lui fată de ea s-au schimbat mult.

Într-o lume sumbră, cu bătrâni si copii lăsati în urmă, fără sanse reale de a-si asigura un trai decent, Clara se luptă să repare relatia cu fiul ei, sfâsiată între dragostea pentru propriul copil si sentimentele materne pentru fetita pe care o îngrijeste în Germania.

21:45 Filmul de arta

Omul de marmură (Czlowiek Z Marmuru-Polonia, 1976)

Regia: Andrzej Wajda

Cu: Krystyna Janda, Jerzy Radziwilowicz

*Premiul FIPRESCI-Festivalul de Film de la Cannes 1978

*Dramă. O tânără regizoare (Krystyna Janda) îşi alege drept subiect pentru lucrarea de diplomă un subiect aproape tabu în vremea aceea: cazul real al unui muncitor stahanovist din anii '50-zidarul Birkut, prezentat adesea în actualităţile cinematografice de epocă drept un muncitor "erou al poporului", transformat în timpul epocii staliniste într-un adevărat mit naţional. Investigaţiile nu se derulează facil însă, înarmată cu tenacitate, ea învinge repetatele obstacole din partea celor care l-au cunoscut şi care, cu cinism, i-au supravieţuit: teamă, reticenţă, complicitatea tăcerii, false pudori, interese politice. În ciuda dificultăţii de a-i găsi, două decenii mai târziu, pe martorii "sanctificării" lui Birkut, încăpăţânata regizoare va reuşi să îi întâlnească pe câţiva dintre ei şi să îi facă să vorbească despre cel care avea să plătească din greu naivitatea "romantismului revoluţionar". (Marian Rădulescu, "Fantomele obsedantului deceniu: Omul de marmură"-LiterNet, 2009)

 
„Omul de marmură”, capodopera lui Andrzej Wajda, la TVR 2

Duminică, 16 august, de la ora 21.45, TVR 2 propune cinefililor o întâlnire cu unul dintre filmele esențiale ale cinematografiei europene, în ...

Documentarul „India – țară a parfumurilor”, în seria 360° GEO, la TVR 2

La Kannauj, supranumit „capitala parfumurilor” din India, familii de parfumieri păstrează de generații secretele vechiului „attar”, în timp ce ...

Telespectatorii TVR 2 văd comedia „Divorţ din dragoste”, cu Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu

Singura soluţie pentru a rămâne singuri în propria lor casă este... divorţul. Filmul regizorului Andrei Blaier, cu o distribuţie de zile mari, se ...

 

#tvr2