Dar cine este Beatrice?
La o simplă enumerare ar fi așa: actor păpușar, pedagog muzeal la Muzeul Țăranului Român din București, întemeietor al trupei de teatru pentru copii Hopa-Trop, instrumentist în ansamblul Trei Parale și creator popular.
Însă eu aș spune să nu ne limităm doar la informații stricte de CV.
Deci. Mai încercăm o dată. Cine este Beatrice ?
Beatrice Iordan este un adult care încă își permite să viseze, să se refugieze în lumea copiilor, a poveștilor, a cărților și ilustrațiilor pentru copii. Toate acestea se datorează, poate, profesiei ei, cea de actor păpușar și activităților pe care le-a desfășurat întotdeauna pentru copii.
“Am terminat UNATC - secția de actor păpușar - după care m-am angajat ca educator muzeal la Muzeul Țăranului Român. În anul 2012 am lansat o trupă independentă de teatru pentru copii, “HOPA-TROP”, care își propune realizarea de spectacole pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 8 ani. Așadar aproape toate activitățile mele s-au legat întotdeauna de lumea copilăriei. Pe lângă toate acestea, se mai adaugă și activitatea mea muzicală alături de formația de muzică veche românească TREI PARALE, colaborare începută în 2003. Dar, mai presus de toate sunt mamă a trei copii veseli și zglobii, dornici de multă joacă și atenție.”
Tatăl ei era pictor de biserici, așa că mirosul culorilor a însoțit-o permanent. Era vrăjită de momentele în care el își potrivea culorile, le amesteca și pe urmă începea lucrul anevoios pe peretele unui lăcaș sfânt. Minuni ieșeau din mâinile lui. Iar Beatrice și-a promis să îi continue pasiunea nestăvilită pentru culori și pentru tot ceea ce ține de suflul profund românesc.
“Și acum, când desfac un borcan vechi de tempera de la tata, mă transpun imediat în anii fericiți ai copilăriei. Acești ani mi-au creat, fără vrerea lor, amintiri de neuitat care se leagă de lumea satului, de obiceiuri și tradiții, de culori jucăușe care mi-au însoțit viața permanent.”
Am întrebat-o de unde vine pasiunea pentru îngeri și mi-a răspuns frumos și cald că l-a început a pictat dintr-o nevoie financiară. Prima oară a lucrat la câteva păpușele de teatru. Mai târziu a redescoperit pictura pe lemn, zugrăvind îngerașii de azi, pe care nu îi consideră niște îngeri canonici.
Îi privește mai mult ca pe un obiect decorativ pentru camerele celor mici. Și nu numai. Chiar și adulții s-au îndrăgostit de lucrările sale, așa că mereu creează lucrări pentru ocazii dintre cele mai inedite.
“Pictura îmi aduce bucurii sufletești dintre cele mai mari. În momentele cand doresc sa mă relaxez, îmi iau pensula, iar imaginația mea aleargă în lumi colorate care mă liniștesc, mă încarcă cu noi energii pentru proiectele viitoare sau chiar mă ajută să mă conectez mai bine cu cei trei copii ai mei.”
Beatrice este fericită. Este fericita pentru că a învățat să se concentreze pe lucrurile cu adevărat importante. Acelea care îi aduc bucurie atât ei cât și celorlalți. Pentru ea totul se întâmplă cu un rost și crede cu tărie că viața i-a dat tot ce este mai bun. Și că încercările la care suntem supuși în această perioadă, nu sunt decât niște momente care ne oferă mai mult timp să ne conectăm cu propriul nostru suflet. Și să ne facă să realizăm cine suntem cu adevărat.
“Majoritatea activităților noastre le realizăm în familie. Aceasta perioadă ne-a prins în lucru pe mine, pe soțul meu, Florin și pe fiica noastră cea mare, Maruca, alături de care am construit un proiect dedicat repertoriului de cântece pentru copii. Gândim spectacole noi, melodii noi pentru un nou recital Trei Parale, dar si pentru “Laboratorul Marucăi”. Pictăm, lucrăm la proiecte online pentru locul de muncă sau pur și simplu ne jucăm.
Singurul lucru care ne lipsește cu adevărat este mobilitatea, noi fiind o familie care călătorește destul de mult, iar acum suntem nevoiți să petrecem mult timp în casă, lucru total nefiresc pentru noi.
Ne lipsește mult publicul nostru, apaluzele, bucuria acestuia care se revarsă asupra noastră la sfârșitul concertelor sau spectacolelor de teatru atunci când vin și ne felicită. Ne mai lipsesc prietenii, întâlnirile cu ei și tot ce înseamnă socializare…
Cu siguranță, toate acestea vor trece, deși această perioadă este una grea pentru artiștii independenți care trăiesc în special din arta lor și din aprecierile publicului care se concretizează în venitul lor lunar.
Dar suntem optimiști și privim senini înainte. Pentru că sunt convinsă că totul va fi bine.”
Iar eu nu pot fi decât de acord cu ea.
Suntem cu toții frânturi de povești și aceasta este povestea lui Beatrice.
Să vă simțiți inspirați!
Valentina Băințan
***
Proiectul “România inedită” este dedicat românilor ce au devenit antreprenori, chiar dacă în prezent exercită și alte meserii. Este despre acei români care au avut curajul să își urmeze pasiunile și au reușit să uimească prin creativitatea lor.
În această perioadă de grele încercări, Televiziunea Română își dorește să intre în casele voastre și cu povești frumoase, care să vă inspire și să vă transmită acea stare de bine atât de necesară acum. Ne dorim ca prin prezentarea acestor povești să găsiți sursa de inspirație pentru propriile voastre proiecte și după ce trece izolarea, dificilă pentru noi toți, să le puneți în aplicare.
EPISODUL 1 - Elza, creatoare de bijuterii cu motive tradiționale
