loader

Regizorul filmului „Declaraţie de dragoste” a împlinit 85 de ani

Aniversare Nicolae Corjos. Într-un moment aniversar, TVR 2 a programat duminică, 24 mai, de la ora 13:10, „Declaraţie de dragoste”, un lungmetraj care a emoţionat generații de români.

 

Autorul celebrelor filme cu liceeni, regizorul Nicolae Corjos, a împlinit pe 22 mai respectabila vârstă de 85 de ani.

Într-un moment aniversar, TVR 2 a programat duminică, 24 mai, de la ora 13:10, „Declaraţie de dragoste”, un lungmetraj care a emoţionat generații de români.

(w882)

„Declaraţie de dragoste” (1985) şi seria „Liceenii” (1986), producţii în regia lui Nicolae Corjos, la propunerea scenaristului George Șovu, au devenit un fenomen cinematografic al anilor 80. Poveştile elevilor cu matricolă şi bentiţă s-au bucurat de o popularitate extraordinară aproape instantaneu, dar şi în deceniile ce au urmat generaţii de cinefili le-au revăzut cu plăcere.

Liceeni, studenţi sau proaspăt absolvenţi fiind, actorii care au fost aduşi atunci în lumina reflectoarelor - respectiv Oana Sârbu, Teodora Mareş, Ştefan Bănică, Mihai Constantin, Tudor Petruţ, Adrian Păduraru – îi transmit regizorului Nicolae Corjos, la mai bine de trei decenii de atunci, recunoştinţa şi urările lor de bine la aniversarea a 85 de ani.

„Nicolae Corjos eşti parte din viaţa mea. Ai făcut filme care însoţesc amintirile oamenilor, despre prima dată când s-au îndrăgostit, când au mers la plimbare de mână, când s-au sărutat. Despre căsătorii, despre copii. Unii dintre ei şi-au botezat copii Alexandru şi Ioana (n.r. protagoniştii din „Declaraţie de dragoste”), mai mult decât atât, un domn mi-a spus foarte mândru că şi-a botezat nepoţii după personajele - Alexandra şi Ioan”, a spus actorul Adrian Paduraru.

(w882)

„Declaraţie de dragoste” spune povestea romantică a doi liceeni de condiție socială diferită, Ioana și Alexandru, care rămân împreună în ciuda tuturor obstacolelor sociale și familiale. Ioana este o fată dintr-o familie modestă, cu multe probleme, iar Alexandru este un băiat provenit dintr-o familie bine-văzută; mama și profesoara acestuia intervin în relația celor doi, fiind mai preocupate de viitorul băiatului.

Protagoniştii filmului, Teodora Mareş şi Adrian Păduraru, au cucerit generaţii tineri, pentru Teodora Mareș fiind rolul de debut în cinematografie. Actorii Ion Caramitru și Tamara Buciuceanu-Botez joacă rolurile a doi profesori porecliți Socrate și respectiv Isoscel.

De la premiera din 1985 a filmului „Declaraţie de dragoste”, Teodora Mareş îşi aminteşte că regizorul Nicolae Corjos a fost impresionat că a venit însoţită de bunicii ei de la ţară.

Nicolae Corjos s-a născut la Hotin, pe 22 mai 1935 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956. De-a lungul bogatei sale activităţi artistice, polarizate de lumea filmului, a înfiinţat studioul de cinematografie al Conservatorului în anul 1966, activând ca profesor de artă cinematografică până în 1972. Timp de peste un deceniu, începând din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioadă în care a realizat 50 de filme documentare, printre care Mănăstirea Văcărești (1989), Sergiu Celibidache (1991), Concursul Internațional „George Enescu” (1992) etc. şi a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului între 1995 şi 2001. Nicolae Corjos a devenit doctor în muzică în 2000 cu teza „Arta muzicii – componentă şi aureolă a audiovizualului” şi a fost profesor universitar la Universitatea „Hyperion” din 1990 până în 2009.

Nicolae Corjos este membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN).

Filmografia lui Nicolae Corjos cuprinde lung metrajele Ora zero (1979), Alo, aterizează străbunica!... (1981), Pădurea nebună (1982), Declarație de dragoste (1985), Liceenii (1986), Extemporal la dirigenție (1988), Un studio în căutarea unei vedete (1988), Liceenii Rock'n'Roll (1991).

16:05 Cursa prin istorie

Producător Anca Berlogea-Boariu

(Reluare)

17:00 Istoriile orasului

* Club A

*În anii '60, Institutul de Arhitectură din Bucuresti detinea mai multe spatii în vecinătatea actualului sediu, din strada Academiei, destinate atelierelor de proiectare. În anul 1967, Mac Popescu, student arhitect șsi viitor rector al universitătii în anii '90, călătoreste în Polonia si este fascinat de cluburile studentilor care apăruseră pe fondul miscărilor studentesti internationale din acea perioadă. În contextul destinderii politice de la Bucuresti, în care Ceausescu anuntă independenta politică fată de Uniunea Sovietică, Mac Popescu propune înfiintarea unui club studentesc, care se va deschide oficial în anul 1969, cunoscut sub denumirea de Club A. Amenajările au durat un an şi jumătate, tinerii arhitecti au pus umărul la treabă, mobilierul fiind confecţionat din lemn de stejar la un atelier de butoaie de varză. Clubul arhitectilor-ClubA-va face istorie timp de jumătate de secol. Initial, a functionat cu circuit închis, doar membrii, studenti arhitecti, aveau acces, iar evenimentele se desfăsurau după un program stabilit pe ore, pe întreaga durată a zilei. Se organizau ateliere, dezbateri, spectacole de teatru, concerte de muzică, sloganul fiind “Studenti, a sosit vremea să scăpăm desinerția care nu ne caracterizează!”. În episodul de astăzi, vom descoperi si alte fatete ale clubului, legate de istoria sediului din strada Blănari nr. 14 si de povestile arhitectilor din diverse generatii: Mădălin Ghigeanu, arhitect senior, Cristia Chira, lector dr. arh. UAUIM, Alexandru Călin, conf. dr. arh. UAUIM. Doru Ionescu, jurnalist muzical, autor a două volume despre istoria clubului, ne povesteste despre istoria trupelor care s-au afirmat acolo de-a lungul anilor, iar de la Teo Iancu, de profesie medic, vom afla cum, locatar fiind la etajul 1 al imobilului, a devenit DJ al clubului. În compania arhitectului Mădălin Ghigeanu, ne-am întors în trecut pentru cea mai puternică si frumoasă poveste despre rezistentă prin cultură, despre istoria clădirii proiectate de arh. Gheorghe Simotta în strada Blănari, la nr. 14, pe locul vechiului han al lui Zamfir, demolat în 1935 pentru a face loc străzii de astăzi.

Realizatoare: Lucia Zamfir, Raluca Bibiri

 
Beţişoarele invizibile ale neîncrederii - „Marocco”, la TVR 2

Cu un titlu inspirat de un binecunoscut joc de societate, „Marocco" explorează consecințele lipsei de încredere în cei apropiați. Asemenea ...

Revelion 2026 la TVR - o noapte-maraton cu film, teatru, muzică, arhive de aur și mari legende

Televiziunea Română întâmpină Anul Nou cu o ofertă editorială amplă și diversă, propunând telespectatorilor o noapte-maraton de programe ...

Crăciunul la TVR – emoție, credință și mari întâlniri artistice

Premiere cinematografice, concerte-eveniment, transmisiuni religioase și ediții aniversare de colecție, pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, ...

 

#tvr2