loader
Foto

Valsanzibio – O grădină închinată Domnului

Sunt cele mai frumoase grădini din lume. Grație grădinarilor, peisagiştilor, horticultorilor, arhitecţilor, istoricilor sau administratorilor de domenii, descoperim aceste fascinante spații ce par să sfideze trecerea timpului.

 

La începutul secolului al XX-lea, Coasta de Azur îşi schimba înfăţişarea; apariţia trenului permitea bogaţilor Europei să se stabilească aici. De la Nisa la Menton, datorită blândeţii climei, ei creează grădini magnifice.

Reflectare a personalităţilor opuse ale proprietarilor lor, două domenii sunt martorii acestei Belle Epoque horticole de pe Riviera. Ele încarnează două viziuni radical diferite ale artei grădinăritului.

Delicată şi izolată, grădina Serre de la Madone este în consonanţă cu imaginea creatorului său, maiorul Johnston, un englez pasionat de botanică.

La numai câţiva kilometri distanţă, baroneasa Béatrice Ephrussi de Rothschild îşi amenajează grădina conform propriei dorinţe, în forma provei unui vas, pe peninsula Saint Jean Cap Ferrat, un loc de o frumuseţe solară. Acest  episod din seria Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă (Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016) - Ephrussi şi Serre de la Madone - se difuzează vineri, 3 ianuarie, de la ora 15:00, la TVR 2.

Sâmbătă, 4 ianuarie, de la ora 17:30, urmăriți la TVR 2 ”Valsanzibio – O grădină închinată Domnului”.
În inima dealurilor din sudul Padovei şi la 50 de kilometri de Veneţia, domeniul Valsanzibio se întinde pe 8 hectare. Această grădină a fost creată de Luigi Bernini, fratele celebrului sculptor Bernini, la comanda familiei Barbarigo, bogaţi negustori veneţieni din secolul al XVII-lea.

Ea a fost închinată lui Dumnezeu, fiindcă familia a fost cruţată de ciumă în anul 1631. Întregul domeniu este o invitaţie pentru un traseu spiritual.

***

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Foto: Shutterstock  - grădina Valsanzibio / colaborator foto Starmaro

 

19:00 Comisarul Rex: aventuri la Viena

20:00 Romania face bine

Sezon Nou

*Se poate! Nu spunem asta suficient de des. Pentru că avem nevoie să vedem cu ochii nostri ca să credem. Asa că începem un nou sezon „România face bine”. Si avem un pariu de câstigat în fiecare săptămână. Pariul este să găsim oamenii care nu asteaptă ca lucrurile să se schimbe. Le schimbă ei. Cu curaj, câteodată cu încăpătânare, ei aleg să construiască. Să le demonstreze si celorlalti că se poate. Asta este România pe care ne propunem să o descoperim în această emisiune! Pentru că România despre care vorbim cu mândrie nu e doar o idee. Există! si este construită de oameni, în fiecare zi. Începe un nou sezon „România face bine”. În fiecare joi de la ora 20.05 la TVR2.

1.Povesti încondeiate

La Brodina, una dintre vechile vetre ale încondeierii ouălor din Bucovina, familia Torac păstrează vie o lume a traditiilor hutule. Elena, Paula si Paul au adunat obiecte si mărturii ale vietii de odinioară într-un adevărat muzeu al comunitătii, iar Elena Torac duce mestesugul mai departe printr-o scoală dedicată tinerilor încondeietori. „România face bine” descoperă o familie pentru care patrimoniul nu înseamnă doar ceea ce mostenim, ci mai ales ceea ce alegem să transmitem generatiei următoare.

2.Ciumârnar-bordeiele uitate de timp

În cătunul Ciumârnar, timpul pare să fi crutat un ansamblu rar de bordeie sezoniere, ridicate în principal în secolul al XIX-lea si folosite odinioară de localnici în timpul cositului si strângerii fânului. Aceste adăposturi simple păstrează povestea unei lumi în care viata oamenilor urma ritmul muntelui si al anotimpurilor. Descoperim la Ciumârnar un patrimoniu rural autenti si oamenii care încearcă să-i păstreze memoria vie.

3.Tâmplarul hutul de la Ulma

In Ulma îl întâlnim pe Ghită Cega, unul dintre mesterii care încă lucrează lemnul după rânduieli vechi. Tâmplar hutul, el transformă bucătile de lemn în obiecte care poartă nu doar urmele uneltelor, ci si memoria unei comunităti.

Prezintă: Irina Luca

Realizator: Ioana Muresan

 
Teatrul Național de Televiziune, la FNT 2026: cinci spectacole memorabile, într-un maraton de teatru cu intrare liberă

În anul în care Televiziunea Română aniversează 70 de ani de existență, TVR celebrează excelența teatrului românesc printr-un eveniment organizat ...

La 8 ani, campion la înot și pasionat de fotbal: povestea lui Tudor Soţcov, la „Mâine începe azi”, pe TVR 2

Tudor Soţcov îmbină, la doar 8 ani, performanțele sportive cu rezultatele bune la școală. Stabilit împreună cu familia în Germania, micul campion ...

Sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 17:30, la TVR 2 și TVR+

 

#tvr2