TVR 2

„Memorialul Durerii” continuă seria „Femei în rezistenţa românească”, iar în această sâmbătă, la TVR 2 ați putut urmări destinul unei femei care a fost deportată pe nedrept vreme de 20 de ani în Siberia.

Memorialul Durerii

Început în 1991, „Memorialul Durerii” a prezentat, în timp, evenimentele petrecute o dată cu încheierea celui de al Doilea Război Mondial până la ...

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Semnat pe 23 august 1939, pactul Ribbentrop – Molotov a luat peste o treime din teritoriile României, acestea fiind cedate în favoarea URSS-ului, Ungariei şi Bulgariei. Acest episod prezintă, prin intermediul unor file din jurnalul Aniţei Nandriş, ce-a însemnat cedarea teritorială pentru ţăranii aflaţi în Bucovina de Nord.

Fiică de ţăran, Aniţa a fost deportată împreună cu familia ei în Siberia. În noaptea de 12 spre 13 iulie 1941, a fost trimisă cu cei trei băieţi în lagărele din Siberia, iar soţul ei a ajuns în munţii Urali, unde a murit în 1942. În total, au fost deportaţi peste 1800 de oameni din satul Mahala, însă pe actele ruseşti au fost trecute numai 602, toţi aceştia au fost împrăştiaţi în lagărele şi coloniile de muncă din cele mai izolate regiuni ale Siberiei.

„Nu sufeream pentru nimic, nu pentru pământ, nu pentru casă, sufeream că nu eram liberi”, mărturiseşte unul dintre fii Aniţei. Au stat „în pribegie” aproape 20 de ani, schimbând localităţile periodic şi ajungând în interiorul Cercului Polar, iar abia în 1961 au ajuns înapoi în Mahala.

Întoarsă în satul natal, familia Nandriş a trebuit s-o ia de la capăt. Casa lor a fost ocupată, iar pentru a intra în posesia ei, unul dintre băieţi a muncit, doi ani, în Siberia, ca pescar, pentru a strânge banii ca s-o răscumpere. De-a lungul anilor, Aniţa Nandriş a scris peste 600 de pagini, manuscrisul a fost dus în România de unul dintre nepoţii săi şi a fost publicat de Humanitas în 1991, primind premiul „Lucian Blaga” din partea Academiei Române. Aniţa a murit în 1986.

Despre Memorialul Durerii

„Memorialul Durerii” este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România. "Memorialul Durerii" a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.

***
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!

Povestea Aniţei Nandriş din Bucovina

„Memorialul Durerii” continuă seria „Femei în rezistenţa românească”, iar în această sâmbătă, la TVR 2 ați putut urmări destinul unei femei care a fost deportată pe nedrept vreme de 20 de ani în Siberia.

Memorialul Durerii

EMISIUNI

#TVR 2

PROGRAM

0:20 Comisarul Rex: aventuri la Viena

1:20 Matache 2.0, România, 2018

PREZENTATORI

#TVR 2

RECOMANDĂRI

Telespectatorii TVR 2 văd comedia „Divorţ din dragoste”, cu Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu

Serialul „Toate pânzele sus!” ne umple duminicile de aventură, la TVR 2

„E cool să fii cult!”, în curând la TVR 1 și TVR 2

#tvr2

0:20 Comisarul Rex: aventuri la Viena

1:20 Matache 2.0, România, 2018
Film documentar* Regia: Dragoş Lumpan Narator: Viorel Chesaru Cu: Mugur Grosu, Doina Vella, Silviu Marcu, Ştefan Ghenciulescu, Şerban Sturdza, Liviu Ianăşi, Constantin Enache, Mircea Toma, Alexandru Beldiman, Gruia Bădescu, Peter Derer, Sorin Oprescu, Irina Zamfirescu, Vintilă Mihăilescu, Nicuşor Dan, Ion Goia, Teodor Iliescu, Vlad Alexandrescu, Hanna Derer, George Enache, Andrei Pandele *Berzei şi Buzeşti sunt două străzi din centrul Bucureştiului, aflate între sediul guvernului şi Palatul Parlamentului. Pe aceste străzi, la sfârşitul anului 2010, Primăria municipiului Bucureşti a pornit lucrările la proiectul “Dublare diametrala Nord-Sud”. Între 2010 şi 2014 primăria a demolat aproape 100 de case şi a evacuat aproximativ 1000 de oameni. A fost demolată Piaţa Matache, au fost demolate monumente istorice şi case banale. A dispărut o parte din atmosfera Bucureştiului, a dispărut un întreg ţesut urban. Zona Matache, din centrul Bucureştiului, a trecut prin schimbări radicale care şi-au pus amprenta asupra comunităţii, lăsând cartierul într-o stare de dezagregare socială şi economică. Filmul documentar are la bază un amplu material. Schimbările din zonă sunt surprinse în filmări, timelapse-uri şi fotografii realizate în perioada 2010-2016. Filmul include interviuri cu arhitecţi, urbanişti, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori din zonă.