loader

Povestea Aniţei Nandriş din Bucovina

„Memorialul Durerii” continuă seria „Femei în rezistenţa românească”, iar în această sâmbătă, la TVR 2 ați putut urmări destinul unei femei care a fost deportată pe nedrept vreme de 20 de ani în Siberia.

 

Memorialul Durerii

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Semnat pe 23 august 1939, pactul Ribbentrop – Molotov a luat peste o treime din teritoriile României, acestea fiind cedate în favoarea URSS-ului, Ungariei şi Bulgariei. Acest episod prezintă,  prin intermediul unor file din jurnalul Aniţei Nandriş, ce-a însemnat cedarea teritorială pentru ţăranii aflaţi în Bucovina de Nord.

Fiică de ţăran, Aniţa a fost deportată împreună cu familia ei în Siberia. În noaptea de 12 spre 13 iulie 1941, a fost trimisă cu cei trei băieţi în lagărele din Siberia, iar soţul ei a ajuns în munţii Urali, unde a murit în 1942. În total, au fost deportaţi peste 1800 de oameni din satul Mahala, însă pe actele ruseşti au fost trecute numai 602, toţi aceştia au fost împrăştiaţi în lagărele şi coloniile de muncă din cele mai izolate regiuni ale Siberiei.

„Nu sufeream pentru nimic, nu pentru pământ, nu pentru casă, sufeream că nu eram liberi”, mărturiseşte unul dintre fii Aniţei. Au stat „în pribegie” aproape 20 de ani, schimbând localităţile periodic şi ajungând în interiorul Cercului Polar, iar abia în 1961 au ajuns înapoi în Mahala.

Întoarsă în satul natal, familia Nandriş a trebuit s-o ia de la capăt. Casa lor a fost ocupată, iar pentru a intra în posesia ei, unul dintre băieţi a muncit, doi ani, în Siberia, ca pescar, pentru a strânge banii ca s-o răscumpere. De-a lungul anilor, Aniţa Nandriş a scris peste 600 de pagini, manuscrisul a fost dus în România de unul dintre nepoţii săi şi a fost publicat de Humanitas în 1991, primind premiul „Lucian Blaga” din partea Academiei Române. Aniţa a murit în 1986.

Despre Memorialul Durerii

„Memorialul Durerii” este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România. "Memorialul Durerii" a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.

***
Emisiunea poate fi urmărită ș
i pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!


20:00 Romania face bine

Sezon Nou

*Se poate! Nu spunem asta suficient de des. Pentru că avem nevoie să vedem cu ochii nostri ca să credem. Asa că începem un nou sezon „România face bine”. Si avem un pariu de câstigat în fiecare săptămână. Pariul este să găsim oamenii care nu asteaptă ca lucrurile să se schimbe. Le schimbă ei. Cu curaj, câteodată cu încăpătânare, ei aleg să construiască. Să le demonstreze si celorlalti că se poate. Asta este România pe care ne propunem să o descoperim în această emisiune! Pentru că România despre care vorbim cu mândrie nu e doar o idee. Există! si este construită de oameni, în fiecare zi. Începe un nou sezon „România face bine”. În fiecare joi de la ora 20.05 la TVR2.

1.Povesti încondeiate

La Brodina, una dintre vechile vetre ale încondeierii ouălor din Bucovina, familia Torac păstrează vie o lume a traditiilor hutule. Elena, Paula si Paul au adunat obiecte si mărturii ale vietii de odinioară într-un adevărat muzeu al comunitătii, iar Elena Torac duce mestesugul mai departe printr-o scoală dedicată tinerilor încondeietori. „România face bine” descoperă o familie pentru care patrimoniul nu înseamnă doar ceea ce mostenim, ci mai ales ceea ce alegem să transmitem generatiei următoare.

2.Ciumârnar-bordeiele uitate de timp

În cătunul Ciumârnar, timpul pare să fi crutat un ansamblu rar de bordeie sezoniere, ridicate în principal în secolul al XIX-lea si folosite odinioară de localnici în timpul cositului si strângerii fânului. Aceste adăposturi simple păstrează povestea unei lumi în care viata oamenilor urma ritmul muntelui si al anotimpurilor. Descoperim la Ciumârnar un patrimoniu rural autenti si oamenii care încearcă să-i păstreze memoria vie.

3.Tâmplarul hutul de la Ulma

In Ulma îl întâlnim pe Ghită Cega, unul dintre mesterii care încă lucrează lemnul după rânduieli vechi. Tâmplar hutul, el transformă bucătile de lemn în obiecte care poartă nu doar urmele uneltelor, ci si memoria unei comunităti.

Prezintă: Irina Luca

Realizator: Ioana Muresan

21:00 Tonomatul de pe 2

Sezon Nou

Producator :Aimee D’Albon

Redactor :

 
Teatrul Național de Televiziune, la FNT 2026: cinci spectacole memorabile, într-un maraton de teatru cu intrare liberă

În anul în care Televiziunea Română aniversează 70 de ani de existență, TVR celebrează excelența teatrului românesc printr-un eveniment organizat ...

La 8 ani, campion la înot și pasionat de fotbal: povestea lui Tudor Soţcov, la „Mâine începe azi”, pe TVR 2

Tudor Soţcov îmbină, la doar 8 ani, performanțele sportive cu rezultatele bune la școală. Stabilit împreună cu familia în Germania, micul campion ...

Sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 17:30, la TVR 2 și TVR+

 

#tvr2