loader

„Să faci jurnalism-clovnerie mi se pare blasfemia supremă adusă meseriei”

Sezonul trei al emisiunii „Mic dejun cu un campion” continuă, iar sâmbătă, 30 aprilie, de la ora 9:30, la TVR 2 şi de la ora 13:00, la TVRHD, ne-am întâlnit cu Mihai Coman, fondatorul Facultăţii de Jurnalism din Bucureşti.

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

„În doar 25 de ani de la 1989 a construit o instituţie de jurnalism de nivel european, aşa încât toţi tinerii profesionişti ai domeniului se revendică de la ceea ce a rămas drept Şcoala lui Coman”, spune Daniela Zeca Buzura în introducerea întâlnirii de la Cafe Verona cu unul dintre cei mai titraţi profesori universitari de la noi. Iată în puţine, dar esenţiale cuvinte, o scurtă prezentare a ceea ce înseamnă excelenţa invitatului de astăzi de la Mic Dejun, profesorul Mihai Coman, fondatorul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea Bucureşti.

Ceea ce peste tot în lume însemna un îndelungat exerciţiu, o meserie de risc şi excelenţă, o acomodare eficientă la valorile democratice, la noi, până în 1989 se limita la „notorietatea” Academiei Ştefan Gheorghiu, care scotea pe bandă rulantă activişti deghizaţi în straie de jurnalişti. Cu un condei mai mult sau mai puţin aplicat spre abilitatea scrisului, dar cu siguranţă cu o misiune ideologică ce trebuia satisfăcută în cel mai mic detaliu, oamenii care lucrau în presa epocii – unii dintre ei de o reală valoare – aveau de făcut un compromis asumat.

„Este greu să teoretizezi, şi mai greu este să aplici acele principii pe care le deprinzi în facultate. Pe lângă asta trebuie să ai o solidă cultură generală, talent, spirit de observaţie, rapiditate de reacţie, simţul responsabilităţii, să fii corect, să nu faci compromisuri. Aşa gândeam când am venit eu însumi în televiziune prin anii 2000. Nu ştiam de profesorul Coman dar, nu peste mult timp aveam să-l întâlnesc la lansarea unui manual al dânsului. Daniela Zeca Buzura, profesor la aceeaşi facultate, mă invitase şi pe mine la acest eveniment. Plăcerea a fost la fel de mare de fiecare dată când ne-am mai întâlnit după aceea”, spune Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii Mic dejun cu un campion.

1989 a însemnat aşadar, fondarea unei noi facultăţi, a unei curricule universitare competitive, a apariţiei unei serii de lucrări şi cursuri care să satisfacă o arie complexă de cunoştinţe teoretice şi practice. Apărea o piaţă dinamică, ce a explodat imediat după evenimente. Exista deja o inflaţie de ziare de toate orientările, reviste mai vechi şi mai noi şi... o cerere mare pentru jurnalişti capabili să acopere o arie largă de subiecte. Politica acapara ca o febră. Presa polariza interesul publicului. Era o explozie de energii care se cerea satisfăcută.

Pe acest fond propice, Facultatea de Jurnalism a început să formeze specialiştii domeniului. Oameni tineri, foarte activi, dornici de recunoaştere, doreau să se impună cât mai repede, atât în presa scrisă cât şi în audiovizual. Şi au făcut-o. Alături de ei, un om, un pedagog, un vizionar, profesorul Mihai Coman care a pornit de la zero o instituţie de învăţământ de importanţă strategică: jurnalismul profesionist. A crezut cu tărie, încă de la început în proiectul său pe termen lung.

„Atunci a fost speranţa, că dacă creezi o şcoală bună, după expertiza şi modelul facultăţilor occidentale, vom avea o presă de calitate. Şi s-a simțit, la începutul anilor ’90, forţa absolvenţilor noştri, jurnalişti de teren sau creatori de instituţii media”, spune invitatul emisiunii.

Dar, între criza financiară şi criza morală care a cuprins repede societatea românească, jurnalistul instruit a devenit din ce în ce mai apăsat un simplu instrument iar numele mari care se impuseseră începeau să se erodeze. „În momentul de faţă se face prea puţin jurnalism în România şi  mult divertisment jurnalistic”, adaugă el.

Lipsesc din ce în ce mai mult reperele. Este o meserie în care cariera se constrieşte greu şi se demolează foarte uşor. Bonitatea numelui celui care crează un program, care scrie o rubrică, care emite o judecată de valoare valabilă este vânată tocmai pentru că el reprezintă acum un lucru extrem de rar: credibilitatea.

Ori asta este ceea ce profesorul Mihai Coman s-a străduit să cultive în spiritul studenţilor săi de la Facultatea de Jurnalism: verticalitatea, conştiinţa, responsabilitatea. Pot părea cuvinte mari, dar nu sunt. Aceasta este normalitatea. Mai credem în ea?

„... să faci jurnalism-clovnerie mi se pare blasfemia supremă adusă meseriei de jurnalist. Mai există un grup restrâns de jurnalişti care mai fac jurnalism de investigaţii, materiale tip documentar serioase, lucruri care se pot chema jurnalism, dar, din păcate, nu se văd din cauza mucegaiului care a cucerit presa românească” conchide, nu fără o urmă de tristeţe, profesorul de jurnalism.

Dar, proiectele sale nu se opresc aici. Este înarmat pentru o nouă bătălie cu miză tare: un nou proiect pentru şcoală. Şi, atât timp cât încă mai poate combate, bătălia nu este pierdută.

„A venit la emisiune cu acel firesc jovial şi drastic care l-a făcut iubit şi respectat în şcoală. I-am mărturisit că la invitaţia Danielei, am avut ocazia să mă întâlnesc de câteva ori cu studenţii pentru a le împărtăşi câte ceva din «experienţa de teren a unui jurnalist tăbăcit de problemele concrete de care se izbeşte în fiecare moment. Îmi place acel spirit – care se cultivă -  al curiozităţii implicate. Este, dovada unei generaţii care se maturizează cu mult mai repede, dominată de un pragmatism cuceritor, care vrea totul acum, imediat. Şi, aceste aşteptări mi se par justificate”, spune Ileana Ploscaru Panait.

***

Prof. univ. dr. Mihai Coman este fondator al Facultăţii de Jurnalism şi Stiinţele Comunicării şi Decan FJSC, Departamentul de Jurnalism, FJSC şi Centrul de cercetare SPARTA, Doctor în Filologie (Universitatea din Bucureşti, 1985), absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti, 1976.

Autor de cărţi, studii şi manuale prof. univ. dr. Mihai Coman este şi primul coordonator de doctorat în ştiintele comunicării din România, creator şi coordonator al colecţiei Media a Editurii Polirom. Este distins cu înaltul titlu de Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius” din Constanţa pentru contribuţii remarcabile aduse în domeniul Ştiinţelor  Comunicării. Prof. univ. Mihai Coman este o personalitate marcantă a comunității academice din România, cu contribuții recunoscute la nivel internațional.

Sursa: KamiKaze, ’’ Nu avem repere în presa românească. Nu a mai rămas nimic’’, autor Alexandru Căutiş, 31 iulie 2014 şi ’’Observator de Contanţa’’, 3 martie 2015


***

Emisiunea este difuzată şi pe TVR HD (sâmbătă, 30 aprilie, ora 13:00), TVR Internaţional (marţi, 3 mai,  ora 16:00) şi TVR Moldova (sâmbătă, 7 mai, ora 9:00)

***

„Dorim să mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine”, spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul TVR al emisiunii.

 

 

8:00 Repere sacre

Duminica Floriilor Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 26 *Editia 1267

Nu mai aveti loc la oras ? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

UNDEVA ÎN ROMÂNIA “...si intr-o fermă mică se pot obtine rezultate !....

*În satul Camena , la 14 km de comuna Baia din judetul Tulcea , un inginer agronom , îndrägostit de copil de agricultură a urmat după Liceul agricol din Tulcea , cursurile facultătii la USAMV din Bucuresti. A absolvit în anul 1998 facultatea urmând aceeasi carieră ca si tatal său. A fost repartizat in comuna Cumpăna iar apoi a lucrat la sere în Constanta.Părintii lui detineau si lucrau o fermă de 25 ha în satul Camena. A hotărât să vina acasă , in

comunitatea lui de aromâni si sa lucreze la ferma familiei , mărind-o la 80 ha.Acum , la 51 de ani , administrează 150 ha , în proprietate șsi în arendă.

A accesat de-a lungul timpului de două ori fonduri europene. În 2010 a primit 25.000 de euro prin masura 1.1.2 cu care si-a cumpărat un tractor si un plug reversibil , iar în anul 2015 prin măsura 4.1 a primit 180.000 euro cu finantare de 90% pentru dezvoltarea fermei.Acum câmpul arata bine , orzul dar si grâul arată bine. Va cultiva si floarea soarelui care a dat în

alti ani recolte bune. Are norocul sa aibă apă la suprafată , ajutându-l la forări si irigări.A achizitionat si un scarificator pe care il foloseste la 22 de cm. Atât sotia cât si băiatul care face 18 ani îl ajută în muncile de la fermă.

Participă:ing. Enachis Caraman-fermier , sat Camena com. Baia , jud. Tulcea

*Secretul succesului “ Noi,românii producem de 3 ori necesarul tării!,,

Si de data asta , tot în Dobrogea , dar în judetul Constanta , la Poarta Albă , în ferma unui alt inginer agronom care lucrează 500 de ha. De curând fiul său a preluat o fermă de 300 ha , mărind suprafata pe care o lucrează si administrează familia. Lucrează 300 ha cu grâu cu soiuri si hibrizi din

Franta. A lucrat ani de zile cu soiuri românesti , rezistente , dar cu productii bune dar mai mici decât cele aduse din Franta.Pentru a obtine recolte foarte bune trebuie să investim si noi în tară în cercetare pentru a găsi soiuri si hibrizi adaptate la conditiile din Dobrogea unde apa este din ce in ce mai putină si...mai scumpă.Pana în anul 2005 apa pentru irigatii era subventionată.Acum irigătiile se fac greu si costă mult.A accesat in anul 2017 un proiect de fonduri europene prin AFIR , care a ajutat foarte mult la dezvoltarea fermei. Fondurile primite de la Uniunea Europeană au

sprijinit mult agricultura românească. Din doi în doi ani încearcă sä-si reînnoiască parcul de masini agricole si tractoare. Ar dori un tractor mare

care să facă mai multe lucrări.Costurile la zi ale motorinei a crescut mult śi afectează costurile de productie. Urmează să facă tratamente la grâu , erbicidarea lui cu solutii aduse din Germania ,deoarece noi nu le mai producem.Agricultura din România se face cu creditare la recoltat ceea ce nu este de loc bine. Deabia la sfârsitul lunii mai vom sti cum vor fi culturile si viitoarele recolte.Dacă vor fi precipitatii în luna mai si vor fi șsi bani de irigăti atunci vom estima ca vom avea recolte bune.Din cauza secetei , în ultimii ani , semănaturile de toamnă se fac dupa15 octombrie , deci mai târziu decât de obicei. De curând a facut un cântar nou , modern , fiind

obligatoriu tichetul de cântar.Este un om iscusit , dar calculat si chibzuit si este îngrijorat de continuarea războiului din Ucraina dar mai ales de războiul din Orient care afectează activitatea pe multe planuri.

Participă: ing. Mircea Chipäilă-fermier com. Poarta Albă , jud. Constanta

Tudor Calotescu-jurnalist independent

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Povestea lui Vișinel Bălan deschide noul sezon „Istorii de bun gust” la TVR 2

Fost copil instituționalizat, tânărul care a absolvit trei facultăți, două masterate și un doctorat are acum în grijă copii defavorizaţi. Prima ...

Tinereţe, prietenii şi amintiri la „Drag de România mea!”

Sezonul 16 al emisiunii “Drag de România mea!” continuă sâmbătă, 28 martie, ora 20.00 şi duminică, 29 martie, ora 15.00, cu cea de-a doua ediţie.

Filmul ce i-a pus faţă în faţă prima oară pe Johnny Depp şi Amber Heard se vede la TVR 2

„Filmul de artă” ne aduce, în ultima duminică de martie, comedia„Jurnalul unui iubitor de rom”. Îl urmărim pe 29 martie, de la ora 22.00, a TVR 2.

 

#tvr2