loader
Foto

Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă | VIDEO

Ediția de luni 7 aprilie a emisiunii "Educația la putere" explorează o problematică centrală a societății contemporane: criza autorității cognitive și morale, amplificată de abundența informațională și democratizarea excesivă a comunicării.

 

Monica Ghiurco
Educația la putere

Profesorul universitar Dumitru Borțun identifică o tendință alarmantă spre "epoca post-adevărului," caracterizată prin preferința pentru credințe personale, conform dorințelor, în detrimentul faptelor obiective.
.

.
Relativizarea adevărului, alimentată de rețelele sociale și de diseminarea necontrolată a informațiilor, erodează încrederea în experți și autorități legitime, creând o "cacofonie generală" în care nimeni nu mai ascultă și nimeni nu mai aude.

Fenomenul este analizat ca un efect conjugat al accesului neîngrădit la comunicare și al democratizării excesive a exprimării.

În timp ce libertatea de exprimare este un pilon al democrației, paradoxal, ea a permis "prostului satului," cum plastic spunea Umberto Eco, să își facă auzită vocea, contribuind la proliferarea opiniilor nefondate și a pseudoștiinței.

Prin urmare, fragmentarea autorității și pierderea criteriilor obiective de validare a cunoștințelor reprezintă o provocare majoră pentru educație și pentru capacitatea societății de a lua decizii informate și responsabile.

Rămâne crucială dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de discernământ pentru a naviga în acest peisaj informațional complex și pentru a restabili valoarea adevărului și a expertizei.

Dumitru Borțun înțelege prin metafora "prostul satului" un personaj marginalizat ale cărui opinii sunt constant ignorate. Într-o lume idilică, acest personaj ar rămâne limitat la spațiul circumscris al satului. Însă, era digitală a creat o realitate nouă, în care "prostul satului" are acces la o platformă globală.

Accesibilitatea, deși cu potențial democratic, are și un revers: facilitează formarea unor comunități online unite nu de înțelepciune, ci de neinformare sau de interpretări eronate ale realității. Astfel, părerile nefondate, amplificate de algoritmi și de lipsa spiritului critic, pot câștiga influență, afectând chiar deciziile și percepțiile societății.

Soluția, contrar aparențelor, nu constă în cenzurarea acestor voci, ci în cultivarea unui nivel superior de educație și spirit critic. Este crucial să încurajăm ascultarea activă, respectul pentru opiniile divergente (chiar și cele incomode) și, mai ales, înțelegerea complexității comunicării interumane.

Dar dincolo de unele paradigme și analize psihologice și sociologice oferite de mediul universitar, fenomenul perceput drept "prostul satului" poate fi interpretat în egală măsură ca un instrument fabricat și folosit în dinamica politică și geopolitică, care contribuie la menținerea unor structuri de putere existente. Perspectiva, deși mai puțin discutată, sugerează o strategie pentru perpetuarea unor ierarhii și inegalități.

La nivel politic intern, imaginea "prostului satului" poate servi ca element de contrast, accentuând, prin antiteză, competența și legitimitatea elitei conducătoare. Prezența percepută a incompetenței la nivel popular permite o mai facilă justificare a deciziilor de sus, prezentate ca fiind necesare pentru a ghida o populație considerată incapabilă de raționamente complexe. În plus, concentrarea atenției asupra "prostului satului" distrage de la problemele structurale reale, oferind o țintă ușoară pentru batjocură și dispreț, în loc de a analiza cauzele profunde ale marginalizării.

La scară geopolitică, această dinamica se poate manifesta prin stereotipuri și generalizări despre națiuni sau grupuri etnice considerate "mai puțin dezvoltate" sau "incapabile de autoguvernare". Percepția, cultivată prin propaganda și dezinformare, poate legitima intervenții externe, controlul resurselor și impunerea unor modele politice considerate "superioare". "Prostul satului" devine, astfel, un pretext pentru menținerea unor relații de dependență și inegalitate între state sau regiuni.

Prin educație permanentă și accesibilă, o conștientizare critică a acestor mecanisme este esențială pentru a depăși stereotipurile și a construi o societate mai echitabilă și justă.

.

Educația la putere: Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă, luni, 7 aprilie, ora 22.05, TVR 2 și TVR+

Moderator Monica Ghiurco

.

1:35 Acasă, România-Germania, 2020

Film documentar*

Regia: Radu Ciorniciuc

Cu: Gică Enache, Vali Enache, Rică Enache

*Filmul „Acasă” spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcăreşti, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată-Parcul Natural Văcăreşti-primul parc natural urban din România. Timp de patru ani, regizorul Radu Ciorniciuc a urmărit marea aventură prin care a trecut familia Enache: de la o viaţă în completă armonie cu natura, la traiul plin de provocări din marea junglă urbană a capitalei. Pe măsură ce membrii familiei fac eforturi să se conformeze regulilor civilizaţiei moderne, încercând să păstreze în acelaşi timp legătura cu natura şi armonia dintre ei, apar întrebări legate de locul lor în lume şi felul în care poate arăta viitorul pentru fiecare.

Radu Ciorniciuc urmăreşte cu empatie povestea unei familii care luptă pentru acceptare şi pentru propria definiţie a libertăţii.

„M-am identificat în mare măsură cu sentimentul de familie pe care îl vedeam, cu felul în care membrii familiei Enache îşi purtau de grijă unii altora, cu nivelul acela de intimitate pe care nu-l poţi găsi decât în spaţiul tău intim, spaţiu pe care, ca jurnalist tânăr şi ambiţios, îl pierzi, pentru că tot ce faci devine un soi de bun public.”-Radu Ciorniciuc.

*2020-Festivalul Internaţional de Film de la Cracovia-Marele Premiu-Golden Horn pentru Cel mai bun Regizor;

*2020-Festivalul Internaţional de film documentar de la Munchen (DOK.fest)-Marele Premiu (VIKTOR Main Competition);

*2020-Sundance Film Festival-Premiul Special al Juriului pentru Imagine-Mircea Topoleanu;

*2020-Festivalul de film documentar de la Salonic-Premiul Special al Juriului;

*2020-Festivalul de Film de la Sarajevo-Premiul pentru Drepturile Omului;

*2020-Festivalul Internaţional de Film Transilvania-Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secţiunea Lungmetraj;

*2020-Zurich Film Festival-Menţiune Specială;

*2021-Dublin International Film Festival-Premiile Criticii şi pentru Cel mai bun documentar;

*2021-GOPO-Premiile: Cel mai bun film de debut, Cel mai bun film documentar, Cel mai bun sunet-Tom Weber, Andreas Mühlschlegel, Lukás Moudrý;

*2021-Black Movie Film Festival-Cel mai bun film-Young Adults Jury Award;

*2020-Free Zone Film Festival-Premiul pentru Drepturile Omului.

3:10 Ora de ştiri

(Reluare)
 
„Lolita Lobosco”, serialul polițist italian inspirat din romanele Gabriellei Genisi, în premieră la TVR 2

TVR 2 aduce telespectatorilor un nou serial polițist european. Din 21 martie, miniseria italiană „Lolita Lobosco” (Le indagini di Lolita ...

Povești despre solidaritate și vocație în noul sezon „Destine ca-n filme”

Din 17 martie, în fiecare marți, de la ora 20:00, Iuliana Marciuc aduce la TVR 2 povești emoționante despre oameni care își transformă ...

Echipa națională de bob a României deschide noul sezon „Rețeaua de Idoli”

Din 16 martie, ora 20:00, Irina Păcurariu revine la TVR 2 cu povești reale și oameni autentici, ale căror performanțe s-au construit departe de ...

 

#tvr2