loader
Foto

Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă | VIDEO

Ediția de luni 7 aprilie a emisiunii "Educația la putere" explorează o problematică centrală a societății contemporane: criza autorității cognitive și morale, amplificată de abundența informațională și democratizarea excesivă a comunicării.

 

Monica Ghiurco
Educația la putere

Profesorul universitar Dumitru Borțun identifică o tendință alarmantă spre "epoca post-adevărului," caracterizată prin preferința pentru credințe personale, conform dorințelor, în detrimentul faptelor obiective.
.

.
Relativizarea adevărului, alimentată de rețelele sociale și de diseminarea necontrolată a informațiilor, erodează încrederea în experți și autorități legitime, creând o "cacofonie generală" în care nimeni nu mai ascultă și nimeni nu mai aude.

Fenomenul este analizat ca un efect conjugat al accesului neîngrădit la comunicare și al democratizării excesive a exprimării.

În timp ce libertatea de exprimare este un pilon al democrației, paradoxal, ea a permis "prostului satului," cum plastic spunea Umberto Eco, să își facă auzită vocea, contribuind la proliferarea opiniilor nefondate și a pseudoștiinței.

Prin urmare, fragmentarea autorității și pierderea criteriilor obiective de validare a cunoștințelor reprezintă o provocare majoră pentru educație și pentru capacitatea societății de a lua decizii informate și responsabile.

Rămâne crucială dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de discernământ pentru a naviga în acest peisaj informațional complex și pentru a restabili valoarea adevărului și a expertizei.

Dumitru Borțun înțelege prin metafora "prostul satului" un personaj marginalizat ale cărui opinii sunt constant ignorate. Într-o lume idilică, acest personaj ar rămâne limitat la spațiul circumscris al satului. Însă, era digitală a creat o realitate nouă, în care "prostul satului" are acces la o platformă globală.

Accesibilitatea, deși cu potențial democratic, are și un revers: facilitează formarea unor comunități online unite nu de înțelepciune, ci de neinformare sau de interpretări eronate ale realității. Astfel, părerile nefondate, amplificate de algoritmi și de lipsa spiritului critic, pot câștiga influență, afectând chiar deciziile și percepțiile societății.

Soluția, contrar aparențelor, nu constă în cenzurarea acestor voci, ci în cultivarea unui nivel superior de educație și spirit critic. Este crucial să încurajăm ascultarea activă, respectul pentru opiniile divergente (chiar și cele incomode) și, mai ales, înțelegerea complexității comunicării interumane.

Dar dincolo de unele paradigme și analize psihologice și sociologice oferite de mediul universitar, fenomenul perceput drept "prostul satului" poate fi interpretat în egală măsură ca un instrument fabricat și folosit în dinamica politică și geopolitică, care contribuie la menținerea unor structuri de putere existente. Perspectiva, deși mai puțin discutată, sugerează o strategie pentru perpetuarea unor ierarhii și inegalități.

La nivel politic intern, imaginea "prostului satului" poate servi ca element de contrast, accentuând, prin antiteză, competența și legitimitatea elitei conducătoare. Prezența percepută a incompetenței la nivel popular permite o mai facilă justificare a deciziilor de sus, prezentate ca fiind necesare pentru a ghida o populație considerată incapabilă de raționamente complexe. În plus, concentrarea atenției asupra "prostului satului" distrage de la problemele structurale reale, oferind o țintă ușoară pentru batjocură și dispreț, în loc de a analiza cauzele profunde ale marginalizării.

La scară geopolitică, această dinamica se poate manifesta prin stereotipuri și generalizări despre națiuni sau grupuri etnice considerate "mai puțin dezvoltate" sau "incapabile de autoguvernare". Percepția, cultivată prin propaganda și dezinformare, poate legitima intervenții externe, controlul resurselor și impunerea unor modele politice considerate "superioare". "Prostul satului" devine, astfel, un pretext pentru menținerea unor relații de dependență și inegalitate între state sau regiuni.

Prin educație permanentă și accesibilă, o conștientizare critică a acestor mecanisme este esențială pentru a depăși stereotipurile și a construi o societate mai echitabilă și justă.

.

Educația la putere: Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă, luni, 7 aprilie, ora 22.05, TVR 2 și TVR+

Moderator Monica Ghiurco

.

7:00 Documentar360°GEO

* Magia globurilor din sticlă (Vosges, la magie du cristal, Franţa-Germania, 2022)

Regia: Jean-Baptiste Mathieu

*Leagăn al fabricării obiectelor din cristal în Europe, în regiunea Vosges du Nord se află trei manufacturi ale căror produse sunt renumite în lumea întreagă: Saint-Louis, casa Lalique şi Meisenthal. În apropierea Crăciunului, activitatea devine mult mai intensă aici. Produsul cel mai râvnit: globurile din sticlă pentru brad. Adevărate opere de artă, ele fac să strălucească ochii celor mici şi ai celor mari în perioada sărbătorilor de iarnă.

(Reluare)

8:00 Repere sacre

Solemnitatea Neprihanitei Zamisliri a Sfintei Fecioare Maria Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI
 
„Tu votezi România!”: Programe speciale la Televiziunea Română în ziua alegerilor parțiale

Telespectatorii TVR vor afla rezultatul exit poll-ului realizat de CURS-Avangarde, prezentat la ora 21:00, pe TVR 1 și TVR INFO, imediat după ...

Mihăiţă poate umbla. Să-i oferim fiecare câte un pas! Povestea lui, la „Simplu şi rural”, pe TVR 2

De Moş Nicolae, Ana Maria Andrei şi Gabriela Voinea ne propun să fim parte din visul unui copil aflat la mâna destinului. Îl cunoaştem vineri, pe ...

„Forța ideilor” la TVR2 – O ediție dedicată poeziei

„Forța ideilor” la TVR2 – O ediție dedicată poeziei

publicat: miercuri, 03 decembrie 2025

Joi, de la ora 21:00, TVR2 difuzează o nouă ediție "Forța ideilor", un episod care readuce în prim-plan poezia – nu ca materie școlară, ci ca ...

 

#tvr2