Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Tânără cu HIV, la "Destine ca-n filme": "Cineva acolo sus mă iubeşte!"
Luni, 05 Noiembrie 2018
Iuliana Marciuc aduce la TVR 2 noi şi surprinzătoare poveşti de viaţă la „Destine ca-n filme“, în fiecare luni, de la ora 21.30.

Iuliana Marciuc ne întâmpină astăzi, de la ora 21.30, cu o poveste cutremurătoare: * Condamnatii de la marginea vietii-Destinul Mariei, una dintre cei peste 10.000 de copii infectaţi cu HIV din maternităţile României anilor '90.

Anul 1990 scotea la iveală proporțiile unui dezastru în România: imagini cu copiii bolnavi de SIDA din spitalele româneşti. Conform estimărilor doctorilor, 13.000 de copii au fost infectați cu virusul HIV între anii 1988 și 1992 în spitalele din România. Nimeni nu le dădea nicio şansă, dar ca prin minune mai mult de jumătate dintre ei reuşeau să supraviețuiască. Astăzi sunt tineri şi visează la o familie, la copii și să trăiască normal.

Cum a aflat una dintre tinere că este seropozitivă, după ce mama ei i a ascuns diagnosticul până la vârsta de 18 ani?

"Avem motive pentru care venim. Nimeni nu vine degeaba şi fiecare are rolul lui. Suntem şi noi oameni, cei seropozitivi. Avem o viață, visam ca şi voi, facem aceleași lucruri, suntem normali. Nu suntem diferiţi. Poate un pic mai sensibili, mai înțelegători cu cei din jurul nostru. Nu ne pripim să judecăm. Mă consider un om sănătos și normal", spune Maria.

Chiar dacă destinul a fost nemilos, ea se crede norocoasă şi spune că "cineva acolo sus mă iubeste şi a vrut să fiu bine". "Mama a decis ca trebuie sa aflu lucrul acesta pentru ca eram la liceu. Am mers la psihologul de acolo. Mi.a dat niste carti si am vazut imagini cu pastilele mele. Nu stiam numele semănau prea mult cu ale mele. Am început să citesc și a scris acolo diagnosticul. Am intebat-o pe mama. A început să plângă. Plângeam amândouă. Ştiam de alți copii că au boală asta, nu mă feream de ei, dar îi compatimeam, ma gândeam ce viață au. Cum o sa le fie", a adaugat tânăra.