loader
Foto

Galerie foto

Mâncărurile pe care Brâncuşi le servea oaspeţilor de seamă din Paris

Dincolo de dimensiunea artei sale, Brâncuşi a arătat lumii obiceiurile noastre şi a dus la Paris mâncărurile româneşti. La TVR2, echipa „Istorii de bun gust” a pornit pe 3 noiembrie, de la 22:00, pe urmele preparatelor culinare duse pe meleaguri franceze.

 

Istorii de bun gust

Pentru unii este „Titanul”, pentru alţii, „Părintele sculpturii moderne”. Oricum ar fi supranumit, Constantin Brâncuşi rămâne artistul genial recunoscut de întreaga planetă, românul care a avut o contribuţie covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Dincolo de dimensiunea artei sale, Brâncuşi a arătat lumii obiceiurile şi tradiţiile artei populare şi a dus la Paris gustul mâncărurilor româneşti.

La TVR 2, echipa „Istorii de bun gust” a pornit joi, 3 noiembrie, de la 22:00, pe urmele preparatelor culinare duse pe meleaguri franceze. Născut, crescut şi plecat din Gorj, satul Hobița, comuna Pestișani, Constantin Brâncuşi a păstrat obiceiurile în cei 53 de ani pe care i-a petrecut departe de ţară.

(w882)

Alături de realizatoare Camelia Moise se vor afla Doina Pană, de la Casa memorială „Constantin Brâncuşi şi Adrian Tudor, un atent cercetător al mărturiilor şi documentelor legate de artistul român. Bucatele vor fi pregătite de Tanti Maria, o localnică care păstrează vie tradiţia în Hobiţa.

Care erau preparatele preferate? „Celebrul sculptor român avea un stil deosebit în ceea ce priveşte mâncarea. La Paris, în atelierul său a avut oaspeţi importanţi, membri ai culturii pariziene. Cu toate acestea, gătea ţărăneşte, pe o vatră asemănătoare celei pe care o lăsase acasă şi într-un ceaun.

(w882)

Oaspeţii îi aşeza la o masă rotundă, mică, ca în Hobiţa, iar aceştia se minunau când îi păşeau pragul.

Lui Brâncuşi îi plăcea să gătească. Avea o manieră personală în modul de a amesteca legumele cu diferite ierburi, se ducea singur la cumpărături, iar băuturile le prepara după o reţetă numai de el ştiută.

Cel mai des, sculptorul servea carne la ceaun, mămăliguţă, varză murată cu boia de ardei şi ţuică de prune. Ţuica, producţie proprie, o pregătea într-un mic cazan artizanal. Şi doamnelor pe care le invita în atelierul său le pregătea surprize culinare. Le lega la ochi şi le punea să ghicească un aperitiv din ceapă verde dată prin brânză grasă.

(w882)

„Constantin Brâncuşi a avut o viaţă frumoasă şi, deşi a trăit 53 de ani la Paris, nu a uitat de obiceiurile din Hobiţa. Satul natal l-a avut în suflet şi înainte să moară. Când s-a spovedit preotului de la biserica românească din Paris a spus că pleacă cu o durere în suflet, pentru că nu va fi înmormântat alături de mama şi tatăl său”, a povestit Doina Pană. Celebrul artist român a murit pe 16 martie 1957 şi a fost îngropat în cimitirul Montparnasse din Paris. Aşa cum şi-a dorit, la înmormântare a fost servită tradiţionala colivă românească.

Printre prieteniile speciale legate în Paris s-a număra cea cu Erik Satie. În ultima lor poveste, compozitorul şi pianistul francez se afla internat în spital şi îi trimite vorbă lu Brâncuşi că ar vrea să mănânce salată de icre, cum o făcea artistul. Brâncuşi a pregătit salata de icre şi a trimis-o, dar în acea noapte Erik Satie a murit, nemaiapucând să guste din preparatul apreciat.

(w882)

Mămăligă cu pui rumenit la ceaun, ca în Gorj

1 kg carne de pui

300 gr untură

sare după gust

4 căţei de usturoi

Mămăligă: 4 cani apă, 1 cană de mălai, sare

Secrete de la Tanti Maria

Pentru pui la ceaun se face o mămăligă pripită, mestecând încontinuu.

Puiul se prăjeşte cu untură. Înainte de a se pune carnea, untura trebuie să fie lăsată să sfârâie bine şi apoi „se dă cu carnea în ceaun”.

1:35 Istorii de bun gust

*Arsenie Boca

*Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, dar si una dintre personalitătile cele mai interesante si complexe ale României. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Tara Hategului, se perindă zilnic sute de pelerini. În timpul vietii a fost urmărit, supravegheat, cercetat, iar cuvintele şi atitudinile sale au devenit subiect de interpretări, răstălmăciri şi, cateodata, rea-voinţă. Dar, mai mult decât oricine în România contemporană, a dat sens şi nădejde celor deznădăjduiti. Din dosarul informativ al Părintelui Arsenie Boca aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de Gheorghiu-Dej şi de Teohari Georgescu, cei care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. Conform mărturiei Mitropolitului Bartolomeu Anania, după anul 1948, însuşi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: Acesta a marturisit: „Ştiu cu siguranţă că Patriarhul se gândea să-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoaşte, Arsenie a fost arestat, dus în lagăre de muncă forţată şi apoi, practic, obligat să rămână inactiv” Se mai consemneaza, de asemenea, că în acea vreme Părintele Arsenie Boca se afla în bune relaţii cu Petru Groza. Prin urmare, nu i-ar fi fost deloc greu să profite de pe urma acestor „simpatii”! De ce a preferat în locul puterii-arestările, în locul confortului-urmăririle, în locul recunoaşterii-marginalizarea, este la îndemâna oricui să răspundă!​

Realizator: Camelia Moise

(Reluare)

2:30 Ora de ştiri

(Reluare)
 
Transformarea pomiculturii românești:

Familia Scutaru, cu o tradiție bine înrădăcinată în sectorul agricol, a reușit tranziția de la practicile tradiționale la o abordare modernă și ...

Cultura idiș, celebrată la TVR 2 – Festivalul Internațional de Teatru Idiș (TES FEST), la „Mozaika”

Vă invităm să urmăriți la "Mozaika" două ediții speciale dedicate unui eveniment cultural de anvergură internațională: Festivalul Internațional ...

EMOȚIE, UMOR ȘI TALENT LA ”DRAG DE ROMÂNIA MEA!”

O nouă gală de senzație a emisiunii ”Drag de România mea!” vă așteaptă la TVR 2, sâmbătă, 12 iulie, ora 20:00 şi duminică, 13 iulie, ora 15:00.

 

#tvr2