Dincolo de dimensiunea artei sale, Brâncuşi a arătat lumii obiceiurile noastre şi a dus la Paris mâncărurile româneşti. La TVR2, echipa „Istorii de bun gust” a pornit pe 3 noiembrie, de la 22:00, pe urmele preparatelor culinare duse pe meleaguri franceze.

Pentru unii este „Titanul”, pentru alţii, „Părintele sculpturii moderne”. Oricum ar fi supranumit, Constantin Brâncuşi rămâne artistul genial recunoscut de întreaga planetă, românul care a avut o contribuţie covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Dincolo de dimensiunea artei sale, Brâncuşi a arătat lumii obiceiurile şi tradiţiile artei populare şi a dus la Paris gustul mâncărurilor româneşti.

La TVR 2, echipa „Istorii de bun gust” a pornit joi, 3 noiembrie, de la 22:00, pe urmele preparatelor culinare duse pe meleaguri franceze. Născut, crescut şi plecat din Gorj, satul Hobița, comuna Pestișani, Constantin Brâncuşi a păstrat obiceiurile în cei 53 de ani pe care i-a petrecut departe de ţară.

Alături de realizatoare Camelia Moise se vor afla Doina Pană, de la Casa memorială „Constantin Brâncuşi şi Adrian Tudor, un atent cercetător al mărturiilor şi documentelor legate de artistul român. Bucatele vor fi pregătite de Tanti Maria, o localnică care păstrează vie tradiţia în Hobiţa.

Care erau preparatele preferate? „Celebrul sculptor român avea un stil deosebit în ceea ce priveşte mâncarea. La Paris, în atelierul său a avut oaspeţi importanţi, membri ai culturii pariziene. Cu toate acestea, gătea ţărăneşte, pe o vatră asemănătoare celei pe care o lăsase acasă şi într-un ceaun.

Oaspeţii îi aşeza la o masă rotundă, mică, ca în Hobiţa, iar aceştia se minunau când îi păşeau pragul.

Lui Brâncuşi îi plăcea să gătească. Avea o manieră personală în modul de a amesteca legumele cu diferite ierburi, se ducea singur la cumpărături, iar băuturile le prepara după o reţetă numai de el ştiută.

Cel mai des, sculptorul servea carne la ceaun, mămăliguţă, varză murată cu boia de ardei şi ţuică de prune. Ţuica, producţie proprie, o pregătea într-un mic cazan artizanal. Şi doamnelor pe care le invita în atelierul său le pregătea surprize culinare. Le lega la ochi şi le punea să ghicească un aperitiv din ceapă verde dată prin brânză grasă.

„Constantin Brâncuşi a avut o viaţă frumoasă şi, deşi a trăit 53 de ani la Paris, nu a uitat de obiceiurile din Hobiţa. Satul natal l-a avut în suflet şi înainte să moară. Când s-a spovedit preotului de la biserica românească din Paris a spus că pleacă cu o durere în suflet, pentru că nu va fi înmormântat alături de mama şi tatăl său”, a povestit Doina Pană. Celebrul artist român a murit pe 16 martie 1957 şi a fost îngropat în cimitirul Montparnasse din Paris. Aşa cum şi-a dorit, la înmormântare a fost servită tradiţionala colivă românească.

Printre prieteniile speciale legate în Paris s-a număra cea cu Erik Satie. În ultima lor poveste, compozitorul şi pianistul francez se afla internat în spital şi îi trimite vorbă lu Brâncuşi că ar vrea să mănânce salată de icre, cum o făcea artistul. Brâncuşi a pregătit salata de icre şi a trimis-o, dar în acea noapte Erik Satie a murit, nemaiapucând să guste din preparatul apreciat.

Mămăligă cu pui rumenit la ceaun, ca în Gorj

1 kg carne de pui

300 gr untură

sare după gust

4 căţei de usturoi

Mămăligă: 4 cani apă, 1 cană de mălai, sare

Secrete de la Tanti Maria

Pentru pui la ceaun se face o mămăligă pripită, mestecând încontinuu.

Puiul se prăjeşte cu untură. Înainte de a se pune carnea, untura trebuie să fie lăsată să sfârâie bine şi apoi „se dă cu carnea în ceaun”.