loader
Foto

Lucian Maxim: "Eu îmi trăiesc viaţa în spaţiul sonor. Aici pot improviza, pot fi liber, pot trăi deplin" | VIDEO

Lucian Maxim, muzician, compozitor şi percuţionist în Orchestra Naţională Radio a fost invitatul Danielei Zeca Buzura într-o nouă ediţie "Mic Dejun cu un Campion" sâmbătă, 11 mai, de la ora 10:00, la TVR 2 și TVR Internaţional. La TVR Cultural s-a transmis duminică, 12 mai, de la ora 10:00.

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

"Eu pot să preiau informaţii pe care mi le-au lăsat cei din trecut şi pot schimba starea celor care sunt în faţa mea. Încerc să le propun altă direcţie de gândire. Mi-aş dori să fie una mai bună", mărturiseşte încă de la început, Lucian Maxim, unul dintre puţinii percuţionişti de la noi cu performanţe atât de relevante nu doar pentru muzica clasică, cât şi pentru cea de teatru sau pentru alte genuri muzicale.

Educat de mic pentru muzică (întâi la pian, apoi la percuţie) într-o familie cu înclinaţii artistice care l-a îndrumat spre şcoala de muzică, Lucian Maxim a realizat repede că studiul serios şi constant poate conduce către rezultate deosebite: ’’...descopeream lucruri care mă făceau să mă simt foarte bine... îmi plăcea să repet singur... căutam, exersam ore în şir şi lucrurile pe care le făceam ieşeau parcă... altfel’’, îşi aminteşte el. La Conservator a dat concurs pentru singurul loc disponibil şi a intrat. O performanţă ce a răsplătit din plin determinarea de a repeta fără pauză până la 5 – 9 ore pe zi. În 1991 a intrat prin concurs în Orchestra Naţională Radio unde s-a implicat în numeroase proiecte. De la concerte, la teatru radiofonic sau recitaluri de poezie.

(w882)

Lucian Maxim este astăzi o personalitate recunoscută pe scena concertistică sau în lumea teatrului şi a dansului contemporan. Un spectacol de referinţă, care tocmai a avut o reprezentaţie cu casa închisă în duminica Floriilor la Teatrul Dramaturgilor Români este ’’Iona’’ de Marin Sorescu. Nu doar textul piesei ci întreg conceptul regizoral, mişcarea scenică şi coloana sonoră sunt cu adevărat revoluţionare. Trebuie amintit că ’’Iona’’ este una dintre cele mai profunde piese ale lui Marin Sorescu ce alcătuiește alături de ’’Paracliserul’’ și ’’Matca’’, trilogia dramatică intitulată "Setea muntelui de sare", apărută în volum în 1974. În coordonarea scenică a lui Victor Ioan Frunză, cu muzica compusă de Lucian Maxim şi Adrian Nour şi în interpretarea excepţională a lui Lari Giorgescu, acest spectacol a reprezentat pentru invitatul nostru un experiment în sine. De ce? ’’Muzica pentru ’Iona’ a trebuit gândită în funcţie de felul în care actorul a abordat rolul. Trebuia să-i las spaţiu de respiraţie. Pentru asta am căutat înspiraţia în muzica românească. Dacă ne ducem la rădăcinile noastre autentice găsim cea mai mare forţă pe care o putem reda vreodată. A rezultat un spectacol de muzică şi teatru, adică, varianta completă’’.

Iubirea pentru teatru s-a construit pe şansa de a întâlni câteva personalităţi – regizori, actori, dramaturgi – care i-au cultuvat nevoia nativă pentru experiment. Şi astfel a ajuns să compună muzică pentru scenă. ’’Eu urmăresc ritmul vorbirii, al mişcării corporale, al mişcării scenice de ansamblu. Totul este legat de ritm. Felul în care muzica mea împlineşte caracterizarea unui personaj se bazează pe acest tip de observaţie a ritmului, a vibraţiei subtile. Cuvântul îmi sugerează melodia. Aşa mă duc la tonul just al textului pe care îl studiez şi de la care pornesc. Chiar vreau să-mi dau doctoratul pe tema aceasta, ’Ritmul în teatru’’.

Întâlnirea cu Andrei Şerban în anii 1990 şi colaborarea la ’’Trilogia antică’’ a însemnat pentru Lucian Maxim un alt orizont. De altfel, acest fel de a concepe un spectacol teatral era cu totul relvoluţionar pentru acel moment. A fost chiar invitat să se alăture trupei Teatrului Naţional Bucureşti dar a refuzat cu dioplomaţie şi cu o mare înţelepciune pentru că şi-a dat seama că totuşi lumea lui era cea a muzicii iar experienţa alături de colegii din Orchestra Naţională Radio îi vor aduce un aport mult mai substanţial în meserie. Dar colaborarea a rămas iar rezultatele au fost pe măsura investiţiei de încredere pe care Andrei Şerban şi, mai târziu, şi alţi colaboratori cu notorietate precum Horaţiu Mălăele, Gelu Colceag, Mihai Lungeanu, Dan Puric – ca să-i enumerăm doar pe câţiva dintre ei –, au avut-o în capacitatea sa de creaţie. Şi, într-adevăr, nu s-au înşelat. ’’Am descoperit o altă lume. Am creat plecând de la muzicalitatea cuvântului, nu de la înţelesul lui. Greaca veche sau latina sunt limbi care nu se mai vorbesc dar, pentru spectacolele "Trilogiei antice’ nu conta înţelesul direct al textului, ci semnificaţia muzicală, mişcarea, emoţia’’.

(w882)

De la acest experiment de început şi după multe decenii de activitate, iată că Lucian Maxim continuă să fie clasic şi experimental, în egală măsură. Este un percuţionist virtuoz dar şi un compozitor valoros. Colaborează cu creaţiile sale la coloana sonoră pentru spectacole la multe teatre din Bucureşti şi din ţară unde a întâlnit regizori, trupe şi actori de primă mână. Chiar în momentul în care înregistrăm emisiunea, mărtuirsea că sunt în reprezentaţie cinci spectacole ce pot fi vizionate curent. Îi plac jazz-ul – a cântat alături de Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian -, rock-ul – a concertat alături de formaţia "Sarmalele reci’’ -, dar îi plac şi Brahms, Berlioz, Wagner, Ravel sau Debussy.

Avem şi noi ocazia să ne delectăm cu câteva fragmente din spectacolul ’’Iona’’ de Marin Sorescu * coordonare scenică: Victor Ioan Frunză * muzica: Lucian Maxim şi Adrian Nour * interpretează: Lari Giorgescu *** Spectacolul ’’Iona’’ a fost oferit în premieră de Casa de Producție TVR, fiind o preluare de la Teatrul Dramaturgilor Români în cadrul proiectului Teatrul în TVR 2020 * Sursa: Teatrul Dramaturgilor Români şi din concertul ’’Sucuba’’, varianta orchestrată pentru suflători (instrumente de suflat din alamă) şi percuţie * compozitor: Lucian Maxim * Studioul de concerte ’’Mihail Jora’’ al Radiodifuziunii Române.

Turnee, concerte, recitaluri de poezie sau spectacole de dans contemporan, sunt tot atâtea poveşti de viaţă, poveşti cu cântec descusute cu pricepere de Daniela Zeca Buzura, amfitrionul nostru din fiecare sâmbătă dimineaţă, într-o ediţie de colecţie a emisiunii "Mic Dejun cu un Campion".

 

*** Emisiunea poate fi urmărită la TVR 2, sâmbătă, 11 mai 2024, de la ora 10:00 (reluare luni, 13 mai 2024, ora 14:00); la TVR Internaţional în 11 mai 2024, ora 10:00; la TVR Moldova duminică, 12 mai 2024, ora 9:00; la TVR Cultural, duminică, 12 mai 2024, ora 10:00 şi la TVR+.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

8:00 Repere sacre

Duminica a 15-a de peste An Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 27 *Editia 1282

Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

*SECRETUL REUSITEI-Lângă o pădure de tei....multe arome si parfumuri...de patiserie !

Lângă Muntii Macinului , in comuna Greci , o tânără din localitate , de doar

22 de ani, a inceput o mică afacere , cu un laborator si un magazin de prăjituri șsi patiserie. Din1992 , au trecut 34 de ani de muncă șsi tânăra întreprinzatoare a ajuns manager general al unui grup de firme ( Angelo ) având acum două fabrici : una de ambalaje si una de conserve unde se produc dulceturi , gemuri si zacusti numai din materii prime proaspete. Foloseste retete de preparare traditionale locale. Detine mai multe cofetarii , laboratoare , magazine de desfacere , având in portofoliu peste 500 de produse de patiserie , cofetarie , panificatie ,gelaterie , procesarea mierii de albine , fiind ajutata de peste 250 de salariati din zonă.Are 14 puncte de lucru , produsele obtinute fiind distribuite cu transportul propriu

al firmei , in 6 judete dar si prin comenzi IT.Din cele 500 de produse , 11 sunt atestate traditional , precum Plăcinta Dobrogeanășsi vestitul cozonac Comoara Măcinului.Foloseste lapte , oua proaspete , unt , smântână , niciodata margarină.

Participa: ec. Paula Vals-manager general grup firme Angelo , com.Greci-Tulcea

* UNDEVA ÎN ROMÂNIA....După atâtea greutăți smulse śi aruncate !....

La început a fost sportul !.... care i-a dus pe cei doi frati din familia Vlad din Piscul gălatean cätre haltere. Unul a ajuns campion mondial si olimpic iar celălalt campion national si vicecampin balcanic. A muncit 14 ani în Franta după care a revenit cu familia in comuna natală.Si pentru că-i placeau masinile si agricultura a investit tot ce avea în utilaje agricole , mai ales combine pe care le si închiria , denumirea firmei fiind Lacombine. Din 2005 a început să preia terenuri în arendă ,având si câteva terenuri proprii. Din 2008 a accesat si fonduri europene pentru achizitia de utilaje.Acum are în exploatare 1800ha pe care cultivă grâu , rapitä , orz , soia ,porumb si floarea soarelui. A investit 3 milioane de euro în sisteme de irigatii diverse, adaptate suprafetelor cultivate. Are doi băieti care au terminat Facultatea

de Agronomie. Foloseste rotatia culturilor , la 4-5 ani.Este membru al Clubului Fermierilor Români , fiind si presedintele lui in conducerea

rotativă a Clubului.

Participă : Pavel Vlad-investitor si fermier, com. Piscu , jud.Galati

Florian Ciolacu-dir. exec. C.F.Ro

* TOT CE SE POATE-O fermă vegetală....ca o grădina olandeză !....

Un tânăr, pasionat de informatică , a preluat de la tatăl lui o fermă de 600 ha , de cultura vegetală , pe malul stâng al Siretului în comuna natală.

A facut Facultatea de Horticultură in Tările de Jos cu studii de licentă chiar în ferma sa. A continuat cu studii de bussines , căutând permanent tehnologii novative aplicabile fermei lui.Multe dintre terenurile sale sunt irigate si...ele costă !Cultivä grău , rapitä , mazăre (40 ha) , porumb șsi floarea soarelui.A făcut cursurile de la CFRo( toate ). Este activ pe platforma on line a Clubului.

Doar grâul nu este încä irigat. Preia apa din Siret.

Participa:ing.George Chiriță-fermier sat Lungoci ,com.Fundeni,Galati

*E BINE DE STIUT-De la istoria României....la istoria insulei din Balta Brăilei.....

În insula dintre bratele Dunări ajungi doar cu bacul.

În anii 60 insula a fost desecată si îndiguită , străbătută de canale de irigatii

si transformată in terenuri agricole cultivate in special cu porumb.Dupä anul 2000 apar societăti comerciale cu capital privat care preiau terenurile

plătind redevente catre A.D.S. si cultivă grâu , rapită , orz , orzoaică pentru bere ,triticale , soia , porumb , floarea soarelui si , mai nou , lucernă.

Un inginer agronom care a lucrat ani buni pe insulă administrează 700 ha de cultură vegetală.Mai târziu si-a luat lângă el s fiul , pe Matei , absovent al Facultătilor de Istorie si de Agricultură. Are două masterate si un doctorat.Cultivă porumb de consum si de sământă. Face agriculturä conservativă de 10 ani cu minimum tillage.A investit în sisteme de irigatii , in ultimii ani , cam 1 milion de euro. Îsi doreste o tranzitie spre o agricultură no tillage.A făcut doctoratul la USV Iasi.Are si o platformă de cercetare. Foloseste drone pentru monitorizarea culturilor reducând impactul negativ asupra mediului având si o hartă generală a culturilor,

dupa survolul dronelor.

Participă : dr. ing. Matei Titianu-fermier , Insula Mare a Brăilei

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Filmul ce i-a pus faţă în faţă prima oară pe Johnny Depp şi Amber Heard se vede la TVR 2

„Filmul de artă” ne aduce comedia „Jurnalul unui iubitor de rom”. Îl urmărim pe 12 iulie, de la ora 22.00, a TVR 2.

Summitul NATO de la Ankara, sub semnul lui Trump. Relatări şi corespondenţe live în emisiunile informative ale posturilor TVR

„E primul summit la care i-am avut colegi de stand-up positions pe lunetişti!”, spune Ramona Avramescu, subliniind măsurile de securitate ...

„Ion”, ecranizarea de referință a romanului lui Liviu Rebreanu, la TVR 2

Una dintre cele mai apreciate ecranizări ale literaturii române ajunge pe micul ecran în cadrul programului „Duminica filmului românesc” de la ...

 

#tvr2