loader

În culisele unei serii celebre: Cum a jucat Florin Piersic în rolul „Mărgelatu”

Celebra serie „Mărgelatu” revine la TVR 2 începând de duminică, 19 ianuarie. La Duminica Filmului Românesc vor fi difuzate de la ora 13:00 "Drumul oaselor", iar de la ora 20:10, "Trandafirul galben".

 

Seria ''Mărgelatu'' cuprinde şase filme istorice de aventuri, apărute în perioada 1980-1987, regizate de Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis şi Mircea Moldovan, iar rolul titular este interpretat de actorul Florin Piersic.

Despre producţie, criticul Ion Țuțui a remarcat colaborarea unei echipe experimentate în filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Besoiu) cu un regizor specializat în filme istorice (Doru Năstase)şi spunea că este „un ciclu care îl va face pe Mărgelatu nemuritor”.

(w882)

Primul film al seriei, difuzat duminică, 19 ianuarie, de la ora 13:00, este "Drumul oaselor" (1980), producţie care se află pe locul 15 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Subiectul este concentrat asupra unui grup de boieri din organizaţia "Frăţia" care intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu, ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat un teren secetos din Ţara Loviştei, numit "Drumul oaselor", pentru a scoate din ţară comoara şi a o vinde, iar cu banii obţinuţi să cumpere arme pentru înfăptuirea unei revoluţii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie și Ernest Maftei.

(w882)

De la ora 20:10, cel de-al doilea film al seriei, "Trandafirul galben" (1982) continuă povestea. "Trandafirul galben" este numele conspirativ al lui Mărgelatu, sub care ajută organizaţia "Frăţia" în pregătirea forţelor revoluţionare de la 1848. Filmul este axat pe transportul de la Viena în Ţara Românească a armelor cumpărate cu banii obţinuţi pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădişteanu. Cu ajutorul acelor arme, "Frăţia" vrea să declanşeze o revoluţie.

Curiozităţi de la filmări:

  • Pistolul cu mai multe țevi al lui Mărgelatu a fost găsit de regizorul Doru Năstase la o expoziție de obiecte de epocă românești. S-au realizat multe demersuri pentru a-l procura, iar arma a fost încredințată Studiourilor Buftea pentru a fi folosit la filmări, iar apoi a fost returnată.
  • Mâncatul semințelor de floarea soarelui de către Mărgelatu este o caracteristică atribuită personajului de însuși Florin Piersic. Actorul a primit de la niște copii semințe de floarea soarelui și a fost văzut de regizor pe când arunca de la distanță semințe în gură. Regizorul i-a sugerat să tragă o dublă.
  • Inițial, Florin Piersic trebuia să-l interpreteze în film pe boierul Pană Grădișteanu. El a slăbit și și-a lăsat barbă și mustață pentru acest rol, schimbându-și atât de mult înfățișarea astfel încât atunci când scenaristul Eugen Barbu l-a văzut i-a încredințat rolul Mărgelatu.
  • În scena de la începutul filmului, personajul care apare călare în galop, stârnind praful în urma sa, nu este Florin Piersic, ci actorul Adrian Ștefănescu, care a interpretat în film rolul lui Sfranciog. După cum susține acesta din urmă, Piersic nu a putut ajunge în acea zi la filmări în Munții Măcinului, iar scena a fost filmată cu Adrian Ștefănescu.
  • (w882)

8:00 Repere sacre

Duminica a treia a a Pastelui Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 27 *Editia 1270

Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri

*E BINE DE STIUT ,,În cercetare succesul vine prin vocatie, daruire ,

răbdare si chiar sacrificiu ! ,,

Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor PALAS este locul unde ameliorarea genetică a fost permanentă inca de la înfiintarea din 1897 cu denumirea de Oieria Natională. Clădirea a fost construită abia in 1910 , actualmente fiind transformată în muzeu.

Înca de la inceput s-a ocupat cu studiul ameliorării oilor Țigaie si Spancă. Abia după 1945 s-a constituit prin încrucitări succesive Rasa MERINOS de PALAS. După anii 70 , devenită unitate de interes republican , s-a dezvoltat mult cercetarea si in Statiuni zootehnice din Buzau ,Prahova , Dâmbovita , Cluj,Maramuresșsi Timisș( la Lovrin ).După 1991 Institutul a pierdut mai mult de jumătate din baza sa materială , datorită retrocedărilor si a infiintării S.C. OVIS PALAS S.A. Au pierdut 858 ha de teren , la Institut rămânând doar laboratoarele de cercetare si 555 ha de teren. Abia după 2016 Institutul a căpătat in administrare o suprafată de 1533 ha. A inceput sa colaboreze cu statiuni de profil din Bacău , Caransebesșsi Botosani ,dar si cu Universitătile de Stiinte Agronomice din tară. Institutul are un patrimoniu genetic constituit din 8 rase de ovine si caprine , din care patru sunt creatii ale Institutului

RASA MERINOS de PALAS

RASA de CARNE PALAS

RASA de LAPTE PALAS

RASA PROLIFICĂ PALAS

Institutul detine si 2 nuclee de oi australiene , unicate în Europa-MERINOS AUSTRALIAN șsi POLWARTH. În bazele experimentale de la Reghin si Birciulesti detine si rase istorice locale consacrate-ȚIGAIE șsi TURCANĂ. Folosind berbeci din rase specializate ,prin ani de consolidări

si stabilizari genetice , izolari reproductive , s-a reusit omologareașsi certificarea acestor rase ale Institutului.Acum , peste 300 de oieri , lucrează cu un fond genetic de la Palas, livrându-se anual peste 1000 de berbeci reproducatori în tarä , cu pret accesibil , la vârsta de 16-18 luni.

Institutul a pus la punct si tehnologii de crestere specifice testând si retete de furajare , de întretinere si de confort pentru animale.Ameliorarea si reproductia au dus , după 46 de ani , să fie omologate ca rase distincte , folosind masculi din rase cu productivitate de lapte si prolifice , cu fătări gemelare.

Si în sectorul caprinelor Palasul are rezultate cu metisări din Rasa Carpatină cu Saanen , pentru a obtine un metis cu mai mult lapte dar si cu Rasa Boer pentru mai multă carne.

Acum Institutul detine 5000 de ovine cu un reglaj anual de 7500 de capete si 500 de caprine din care 400 de capre mame.

Participă:dr. ing. Radu Raducu-dir.gen. ICDCOC Palas-Constanta

Valentin Marian-secretar gen. Asociatia de ovine DOBROGEA

Camelia Zoe Zamfir-cercetor stiintific

Maria Stanciu-cercetator știintific

Alina Narcisa Nicolescu-cercetator stiintific

dr.vet. Dorina Nadolu-cercetator stiintific

Corina Plesu-cercetator stiintific

ing. Tudor Anghelescu-veteran al Institutului

Alexandru Vartic-cercetator stiintific

Cornel Neacsu-cercetator stiintific

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Irina Păcurariu, „Acasă la Dragoș Pătraru”, într-o nouă ediție „Rețeaua de Idoli”

Luni, 20 aprilie, de la ora 20:00, telespectatorii TVR 2 sunt invitați la o întâlnire sinceră și revelatoare cu Dragoș Pătraru, autor și ...

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 15 aprilie 2026

Paul Surugiu-Fuego ne invită la o nouă ediție „Drag de România mea!”, în care muzica vine de peste Prut.

„Ecourile Imperiului

O incursiune captivantă prin Bulgaria dezvăluie transformarea imperiilor în cultură vie, de la mozaicurile antice din Plovdiv la ambiția ...

 

#tvr2