"Nu au învins nici confiscarea ei, nici violenţa mineriadelor din simplul motiv că ideile lor nu s-au impus. Conţinutul revoluţiei a impus alte valori’’, adaugă Horia Roman Patapievici, invitatul Danielei Zeca Buzura la "Mic Dejun cu un Campion", sâmbătă, 21 decembrie, de la ora 10:00.
După aproapre şase ani de la precedenta noastră întâlnire, Horia Roman Patapievici este din nou alături de telespectatorii fideli la Mic Dejun cu un Campion. De data aceasta într-o zi cu o semnificaţie specială pentru istoria recentă a României: 21 decembrie. Acum 35 de ani, în această zi, în cele precedente dar şi în cele ce i-au urmat, soarta ţării s-a schimbat pe cât de neaşteptat, pe atât de fundamental. Nimeni nu bănuia atunci că regimul opresiv al atâtor decenii de frustrare apăsătoare aveau să se sfârşească – sperăm noi -, definitiv.
Istoriile personale ale participanţilor la Revoluţie ar descrie, poate, din alt unghi, tensiunea, speranţele, certitudinile ce ne-au însoţit de atunci şi până acum. Coabitează generaţiile care încă au trăit în vechiul regim, cu cele ce s-au născut sub semnul libertăţii. Pentru unii este o istorie trăită, pentru alţii un capitol de manual. S-au scris şi relatat atâtea fapte şi întâmplări, s-au întocmit studii, evenimentele acelei perioade de final de an 1989 sunt ’’ţinute la cald’’ prin comemorările fiecărui an de atunci încoace, şi, cu toate acestea, multe, foarte multe aspecte ale eliberării românilor de sub comunism nu snt cunoscute nici astăzi.
De aceea, credem că este importantă această întâlnire cu Horia Roman Patapievici, unul dintre intelectualii de prim plan ai României care, atunci, la Revoluţie avea 30 de ani. Suntem martorii nu numai ai unei rememorări personale – arestul, în cazul invitatului H. R. Patapievici, participarea la proteste, în ceea ce o priveşte pe Daniela Zeca Buzura -, dar şi a unei analize obiective, lucide a acelor momente care au schimbat soarta ţării după căderea comunismului.
"Credeam că ne execută. Nu credeam că Ceauşescu va cădea", îşi aminteşte H. R. Patapievici rememorând succesiunea evenimentelor arestării sale când, a redescoperit puterea rugăciunii. A rugăciunii tăcute, interioare ce capătă o valoare cu totul diferită decât a celei rostite în situaţii de normalitate.. "Vom muri şi vom fi liberi!’’ este unul dintre marile sloganuri pe care, la rândul ei, Daniela Zeca Buzura şi-l aduce aminte cu emoţie de pe străzile inundate de oameni din Piaţa Universităţii.
Distanţaţi de momentul evenimentelor, mulţi au fost tentaţi să atribuie diferite sintagme acelor momente astrale: lovitură de stat, ’’aglomeraţia din decembrie’’, în orice caz, numai revoluţie, nu. Sigur, nu a fost o revoluţie conformă căci nu a avut un ’’program politic’’, o ideologie precum Revoluţia franceză. A fost o revoluţie de centru care a transfigurat totul, care a dat forţă spaţiului public şi voinţei populare. Aşa a fost descoperită libertatea şi fericirea descătuşării, deschiderea către oameni, solidaritatea de destin pe care o numim popor sau naţiune.
’’Revoluţia de centru’’ s-a călăuzit după câteva principii fundamentale care au acoperit prin semnificaţia lor ’’imperfecţiunile’’ revoluţiei: lovitura de palat, influenţele străine, aportul Securităţii.
În spatele revoltei s-au aflat o motivaţie şi o cauză finală: valori care s-au afirmat puternic de îndată ce violenţa a încetat. "S-a luptat pentru dreptul la proprietate privată, pentru libertăţile individuale, pentru libertatea de expresie şi statul de drept, independenţa justiţiei, pluralism politic, apartenenţa la spaţiul european, pentru prezenţa religiei în spaţiul public. Vă aduceţi aminte cu siguranţă. Acesta n-a fost nici pe departe un element secundar aşa cum cred acum ateii şi progresiştii. Componenta religioasă a fost foarte puternică. Ori, ce sunt toate acestea? Un program de stânga? De dreapta? Nu!’’ – H. R. Patapievici.
"Faptul că acum suntem aici este consecinţa naturii de centru a revoluţiei din decembrie 1989. Nu au învins nici confiscarea ei, nici violenţa mineriadelor din simplul motiv că ideile lor nu s-au impus. Conţinutul revoluţiei a impus alte valori’’.
Suntem martorii unei discuţii ample şi argumentate despre locul şi rolul intelectualului şi despre puterea presei: ’’Suportul comunicării i-a eliminat pe intelectuali. Am fost martorii crizei presei scrise şi a virajului de masă spre internet şi reţelele de tot felul care nu au de-a face cu rolul public al intelectualului. Aşa a început la televiziuni marea epocă a moderatorilor care sunt în fapt nişte instigatori. S-a stins aura intelectualilor’’.
Ultimele evenimente ce au marcat alegerile din România, războiul hibrid şi inducerea în eroare sunt alte teme de discuţie de mare interes. "Este un discurs doctrinar total opus revoluţiei de centru. Libertatea nu este un bun garantat. Ea poate fi pierdută oricând. Trebuie să luptăm pentru ea zi de zi. Trăim un moment în care, în ciuda unor realizări cuantificabile se constată o ruptură adâncă între societate şi sistemul politic. Ori asta este foarte periculos. Motivele pot fi variate dar, alegerile prezidenţiale şi starea partidelor politice clasice, precum şi prezenţa masivă a partidelor cu o agendă radicală sunt îngrijorătoare. Este pus în discuţie însăşi conţinutul revoluţiei de centru pentru care s-a murit în 1989. Ori acestă revoluţie a însemnat pentru noi scăparea de comunism şi şansa demnităţii naţionale. E unic. Să nu-ţi dai seama de lucrul ăsta şi să te întorci în timp este ceva nepermis’’.
1989 a fost o bucurie a fraternităţii că ne-am eliberat consideră cei doi interlocutori în dialogul atât de util ce a avut loc la Librăriile Cărtureşti într-o zi ce marchează una dintre cele mai relevante date din calendarul istoriei naţionale. O ediţie de colecţie la care vă invităm ca de fiecare dată, sâmbăta, de la ora 10:00, numai la TVR2.
*** Emisiunea poate fi urmărită la TVR2, sâmbătă, 21 decembrie 2024, de la ora 10:00 (reluare luni, 23 decembrie 2024, ora 13:30); la TVRInternaţional, sâmbătă, 21 decembrie 2024, de la ora 10:00; la TVRCultural, duminică, 22 decembrie 2024, ora 10:00 şi la TVR+.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait