Echipa emisiunii "Cap Compas" v-a invitat în ținuturi mai calde, propunând un traseu inedit în capitală vietnameză. Aproape 25 milioane de turişti ajung în Hanoi în fiecare an. Una dintre cafenelele orașului și-a căpătat celebritatea datorită faptului că fiecare client a lipit pe pereți un post-it cu impresii de călătorie, ajungâdu-se ca în prezent perețîi să fie tapetaţi la propriu cu zeci de mii de bileţele de toate culorile.
Dacă în multe alte țări turul de oraş este de cele mai multe ori un traseu prin care se bifează diferite obiective, în capitala vietnameză activitățile turistice păstrează un anume ceva din perioada de aur a călătoriilor în care peregrinarea însemna mai mult decât plimbare de plăcere. Nou și vechi se ating în centrul orașului într-o subtilă alchimie. Soare prin ceaţa difuză și nori sau ploaia tropicală sunt cele mai întâlnite trei tipuri de condiţîi în care să purcezi la descoperirea spațiul urban de aici.
Arhitectură pagodei One Pillar este reprezentativă pentru stilul dinastic din acea epoca fiind o alcătuire geometrică de simboluri ale budismului prin care se compune o mandală. Pagoda originală a fost construită în anul 1049, fiind renovată în diferite epoci și chiar reconstruită din temelii după ce a fost dinamitată în 1954 de un locotenent vietnamez care făcea parte din forțele armate franceze. Este considerată unul dintre cele mai emblematice temple din Vietnam. Stâlpul de susținere a edificiului este construit din piatră, are 1,25 metri grosime și 4 metri înălțime, fiind proiectat să semene cu o floare de lotus, simbol budist al puritățîi.
Cu notorietate promovată în toate mediile de comunicare, în egală măsură pentru localnici și pentru turişti, Catedrala Sf. Iosif se încadrează în seria comorilor de neratat ale Hanoiului. Este unul dintre locurile emblematice ale orașului. Valoarea spațiului este îmbogăţită prin varii oferte începând de la cele culinare până la artizanat. Catedrala Sf. Iosif se impune prin notă identitară franceză care conferă un aer european ariei din vecinătate. Cu o lățime de 21 de metri și o lungime de 65 de metri încununată cu două clopotnițe înalte de 32 de metri, susținute de coloane mari de piatră, catedrala este o prezenţă surprinzătoare cu o popularitate remarcabilă.
Este un simbol bisecular pentru locuitorii oraşului. Pe acest loc, până secolul al XVIII-lea, a fost un vechi templu din timpul dinastiei Ly și ulterior o piaţă. Construcția a fost începută în 1884, edificiul fiind inagurat în ziua de Crăciun a anului 1887. Locașul de cult este unul dintre puţinele exemple de arhitectură gotică în Asia de Sud Vest, având că model de inspirație Catedrala Notre-Dame din Paris.
Galbenul edificiilor este o marcă identitară pentru Hanoi. Cu cerul înnorat drept fundal, clădirea palatului prezidențial iradiază parcă lumină și viață. Construit în 1906 în stil european, cu elemente reanscentiste, frontoane sparte și coloane clasice, pentru guvernatorul francez al Indochinei, palatul a devenit reședința președintelui statului după anul 1975. Aici se desfășoară evenimente oficiale și ședințe guvernamentale. Întreagă arie este considerată un sit istoric, locul fiind prețuit ca un veritabil epicentru al schimbărilor din veacul trecut.
Poarta Orașului Vechi din Hanoi are o istorie bogată care datează de peste o mie de ani. A fost construită în secolul al XI-lea în timpul dinastiei Ly și a servit drept intrare principală în cetatea imperială a oraşului. Poarta, numită inițial Quan Chuong, a fost una dintre cele 16 porţi care au oferit acces la oraş.
De-a lungul secolelor, poarta a suferit diverse restaurări și renovări. În secolul al XVIII-lea, în timpul domniei regelui Le, poarta a fost mărită și a fost stabilită structura ei actuală. La începutul secolului al XX-lea au fost demolate unele dintre zidurile orașului, dar Poarta Orașului Vechi a fost păstrată că monument istoric.
Unul dintre lacurile cu valoare simbolică și istorică ale Hanoiului este Hoàn Kiếm. Un nume dificil de interpretat în toate valenţele semantice și care s-ar traduce lacul spadei restituite datorită raportării la legenda conform căreia o broască țestoasă din aur a cerut împăratului Le Lai să îi returneze spadă primită din partea zeului rege Dragon cu ajutorul căreia învinsese armatele chineze ale dinastiei Ming într-o lupta decisivă pentru independența regatului local.
Construit în veacul al XIX-lea, templul Muntelui de Jad a fost dedicat iniţial unor înțelepți și la scurtă vreme după construcție a fost destinat venerării eroului naţional Tan Hinj Dau. Aria sacră este alcătuită din mai multe structuri: Podul Luminii zorilor, Pavilionul de contemplare a lunii, Pavilionul de apărare împotriva valurilor, Turnul Pen și Placa de cerneală. Toate au un pregnant rol simbolic. Templul Ngoc Son are două secțiuni principale partea centrală find dedicată venerării atât a eroului Tan Hinj Dau, cât și zeului taoist Wenchang Dijun. Chiar dacă ansamblul este de dată târzie, aici sunt cuantificate reperele esențiale ale istoriei multiseculare.
Arhitectură Turnului ţestoasei este un amestec între stilul arhitectural francez și cel oriental. Acest turn este considerat sufletul capitalei fiind și o destinaţie turistică, atrâgând milioane de vizitatori în fiecare an. Inițial, insula a fost loc de pescuit prin veacul al XV-lea și apoi vreme de 4 secole spațiu care a adăpostit rând pe rând alte turnuri sau locașuri sfinte. Turnul testoasei este una dintre cele mai elegante lucrări arhitecturale din Vietnam.
Foto şi text: Cap Compas TVR
