În epoca sovietică, Georgia era considerată pivniţa cu vinuri a URSS-ului. După prăbuşirea comunismului, vinul a rămas unul dintre principalele produse pentru export ale ţării, până la declararea embargoului de către Moscova, ceea ce a dus la scăderea considerabilă a exportului.
Dar viile din Caucaz continuă să producă din plin şi Georgia caută noi pieţe de desfacere. Reportajul-documentar ”Georgia-din dragoste pentru vin” prezintă o regiune viticolă în plină transformare, prinsă între tradiţii milenare, moştenirea sovietică şi regulile moderne ale economiei de piaţă.
În sudul munților Caucaz, se spune, a fost cultivată pentru prima data vița de vie. După unele surse, Armenia ar fi leagănul viticulturii, însă există descoperiri arheologice care atestă faptul că și Georgia a fost printre primele zone în care s-a cultivat această plantă.
Sunt multe legende despre felul în care oamenii au descoperit vinul și au învățat să cultive vița de vie. Una dintre ele ne vorbește despre Noe, primul care ar fi plantat via la poalele muntelui Ararat și ar fi descoperit accidental puterile ascunse ale strugurilor.
Potrivit scrierilor lor Herodot, Armenia stabilise legături comerciale cu Georgia, Persia, Mesopotamia, Egipt, Grecia și Roma și știința cultivării vinului s-ar fi transmis astfel, de la armeni la restul lumii. Asirienii, de asemenea, erau cultivatori de viță de vie, mai aflăm din scrierile lui Herodot, dar vinul lor nu era atât de căutat cum era al armenilor.
Astăzi, cea mai veche viță de vie din lume, care încă mai produce struguri și a crescut vreme de 400 de ani, se găsește în colțul nord-estic al Sloveniei, în Maribor.
Miercuri, 28 august, de la ora 11, TVR 2 a redifuzat documentarul ”Georgia-din dragoste pentru vin” (Géorgie, pour l’amour du vin, Franţa-Germania, 2009).
Info: hereswine.com/history; wineenthusiast.com
Foto: pixabay
