*Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă (Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016)

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*Ep. 23: Grădina botanică din Bogor-Indonezia

Grădina botanică din Bogor, de pe insula Java, este cea mai veche grădină botanică din Indonezia, înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea de coloniştii olandezi. Ea se întinde pe o suprafaţă de peste 80 de hectare şi se află în centrul oraşului Bogor, lângă palatul prezidenţial.

Dar este totodată şi parc public unde locuitorii capitalei vin să se plimbe, ca să se apere de căldura sufocantă din Jakarta. Una dintre comorile grădinii este pădurea sa tropicală.

*Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă (Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016)

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*Ep. 24: Chahar Bagh-Ispahan

În centrul Iranului, oraşul Ispahan se întinde la poalele muntelui Karkas. Datorită aşezării sale geografice privilegiate, acest oraş a devenit de-a lungul secolelor una dintre bijuteriile Orientului Mijlociu.

Centrul său a fost conceput în secolul al XVII-lea în timpul dinastiei Safavizilor, având ca sursă de inspiraţie modelul grădinii persane ancestrale descrisă în Coran. Începând cu secolul al XVIII-lea, grădinile au fost distruse progresiv, întreţinerea lor fiind prea scumpă. În prezent, au mai rămas din grădina luxuriantă de odinioară arborii aliniaţi de-a lungul bulevardului şi grădinile palatelor Hasht Behesht şi Chehel Sotoun.