România are o moștenire vitivinicolă remarcabilă, iar oamenii care au această pasiune moștenită sau dobândită, au șansa să-i ajungă din urmă pe cei din Vest. Am aflat în această ediție a emisiunii ”Ferma” în ce fel au evoluat podgoriile noastre și cum fac față producătorii secetei.

Mecanizat sau manual, culesul boabelor rubinii, galbene sau negru-sângerii a început

Seceta a schimbat modul de lucru al producătorilor de vin. Soarele puternic a copt bine strugurii, făcăndu-i mai aromati, mai dulci, culesul lor începând dimineața devreme sau chiar noaptea, păstrăndu-se mai bine calitătile în răcoarea întunericului.

În apropriere de Oradea, în comuna Biharia, o familie de antreprenori în agricultură si viticultură a înfiintat, in 2017 , o podgorie de 40 ha, pe care au cultivat 13 soiuri de struguri. La început a fost doar un hobby, dar fiica lor cea mare, Betty, cu studii de specialitate aprofundate în străinătate, a accesat fonduri europene pentru a construi o cramă după ultimele tehnologii și standarde. Practică supravegherea cu drone, cu camere multispectrale pentru interventii rapide. Combate biologic insectele și dăunătorii, pe toate cele 18 parcele ale podgoriei. Culesul se face mecanizat, iar crama are tancuri izobarice cu o capacitate de îmbuteliere de 500.000 de sticle cu dopuri metalice cu filet. Au fost create game, cupaje specifice podgoriei. Au creat băuturi, la doze, slab alcoolizate, un vin spumant si doresc în viitor să producă chiar....palincă!

Crama din Biharia a Elisabethei Darabont

La 18 km de Drăgăsani, pe malul stăng al Oltului, noul proprietar al acestei podgorii pe o suprafată de doar 60 ha a implementat noi strategii: a cultivat 7 soiuri noi, culese manual, sortate în cramă; mustuiala este pompată în cisterne de inox cu temperatură controlată, apoi este trecută în baricuri de stejar pentru fermentația alcoolică. Îmbutelierea se face în sticle speciale, cam 200.000 litri, în cramă având loc degustări.

În Tirolul bănătean, pe 80 ha, un italian administrează Crama si Podgoria Valeaeden din Caraș-Severin. Vechea cramă, construită din piatră, pe 4 niveluri, pe panta naturală a dealului, a fost modernizată. Vinificatia naturală se face la nivelul patru, iar mustul se scurge fără pompare la nivelul de jos, în recipientele de fermentare. Gravitațional, după liniștirea vinului, el se transferă în baricuri de stejar, unde se face maturarea, în pivnița subterană a cramei. Îmbutelierea în sticle se face la momentul bine studiat al învechirii. Crama deține un tezaur de sticle cu vinuri albe și roșii, din anii cei mai buni, cu vinurile premiate în concursuri.

Duminică, 1 septembrie, realizatorii emisiunii ”Ferma” v-au așteptat cu mult mai multe informații pe TVR 2, de la ora 9:00.

Foto: Shutterstock