loader

Ecranizări la Duminica Filmului Românesc: „Baltagul" și „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte"

Opere semnate de Mihail Sadoveanu și Titus Popovici, ecranizate în regia lui Mircea Mureșan și Sergiu Nicolaescu, pot fi urmărite duminică, 26 noiembrie, pe TVR2 și la orele difuzării, 13.00, respectiv 20.00, online pe TVR+.

 

Baltagul

1969

TVR2, Ora 13.00

Regia: Mircea Mureşan

Cu: Margarita Lozano, Sidonia Manolache, Ilarion Ciobanu, Folco Lulli

Ecranizarea romanului omonim de Mihail Sadoveanu a fost selecţionată la Festivalul Internațional de Film de la Veneția.

Nevasta lui Nechifor Lipan reface drumul parcurs de acesta cu turmele de oi și află că bărbatul a fost asasinat. Cu hotărârea unei femei de la munte, Vitoria restabilește adevărul și pornește pe urmele criminalilor.

(w882) Baltagul -

Coproducția româno–italiană „Baltagul” a fost filmată la Sucevița, Roșu, Rarău și Buftea, iar personajele Vitoria Lipan și Calistrat Bogza au fost interpretate de actorii Margarita Lozano și Folco Lulli.

Printre actorii români care întregesc distribuția filmului se numără: Ilarion Ciobanu (Nechifor Lipan), Florin Scărlătescu (subprefectul), Sandu Sticlaru (părintele Dănilă), Paul Misai (Gheorghiță), Sidonia Manolache (Minodora), Jean Constantin și Ernest Maftei.

(w882) Baltagul

Despre Margarita Lozano, regizorul Mircea Mureşan a avut numai cuvinte de laudă şi spune că a fost „o actriţă excelentă şi disciplinată”.

Felul extraordinar cum a jucat Margarita Lozano nu este un „dacă". Este un fapt împlinit. Pe care nu îl putem nici ignora, nici, cu atât mai puţin, defăima. Dacă am începe să ne supărăm ori de câte ori un actor străin joacă bine într-un film românesc, ar însemna că combatem principiul însuşi al coproducţiei, principiu stimabil din punct de vedere artistic şi al progresului în frumuseţe", nota, în anul premierei, în Contemporanul, D. I. Suchianu (apud aarc.ro).

Mircea Mureşan rămâne în memoria cinefililor cu producţii care au încântat copilăria şi adolescenţa multor generaţii, precum „Toate pânzele sus!“. Consacrarea internaţională a dobândit-o în 1965, cu „Răscoala”, film premiat la Festivalul de la Cannes.

După 1990, Mircea Mureşan se reorientează spre comedie; filmele „Miss Litoral“ (1991), „A doua cădere a Constantinopolului“ (1994) sau „Sexy Harem Ada-Kaleh" ( 2001) s-au bucurat de un succes foarte mare la public.

***

Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte

1972

TVR2, ora 20.00

Regia: Sergiu Nicolaescu

Cu: Amza Pellea, Cristian Şofron, Ion Besoiu

Ecranizare a nuvelei „Moartea lui Ipu", de Titus Popovici.

Vara anului 1944. Filmul prezintă cinismul şi ipocrizia conducătorilor unei comunităţi rurale transilvănene, care îl conving pe Ipu, cel considerat „nebunul satului”, să-şi asume vina uciderii unui ofiţer german pentru ca ei să scape de represalii.

„Ipu, idiotul satului, trăieşte ultimele zile ale ocupaţiei germane în satul său transilvan cu o candoare şi un firesc dezarmant. După ce un militar neamţ a fost ucis, localnicii sunt ameninţaţi cu decimarea dacă nu-l predau pe terorist. Ipu acceptă sacrificiul propriei vieţi de dragul unei parcele de teren pentru familie şi unei înmormântări de lux la a cărei repetiţie ţine morţiş să asiste. Scenariul lui Titus Popovici (după propria nuvelă «Moartea lui Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-şi exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivităţi aflate la răscruce de timp și istorie." (Tudor Caranfil)

Regia este semnată de Sergiu Nicolaescu, scenariul este al lui Titus Popovici, ecranizare după „Moartea lui Ipu”. În rolurile principale îi vedem pe Amza Pellea, Cristian Şofron, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Ioana Bulcă. ACIN a distins filmul cu două premii, pentru interpretare masculină (Gheorghe Dinică) şi coloană sonoră.

(w882) Atunci i-a

“«Nebunul satului» — dar a cărui nebunie nu ţine atât de patologic, ci poate mai degrabă de o anume înţelepciune umilă, în dezacord cu nebunia vremurilor — şi băiatul «cu nebunia» lui numită, la acea vârstă, refugiu în imaginaţie, de fapt apărare în faţa aceleiaşi nebunii a vremurilor. Ipu şi băiatul, bătrânul şi copilul, sfârşitul şi începutul lucrurilor, străbat împreună tot filmul măsurând, cu măsura lor, lumea din jur. Ei sunt trecutul şi viitorul acelui timp între care se bălăngăne un prezent orb, ca o limbă de clopot orb şi plin de spaimă, orb până la crimă şi până la moartea morţii.

Prin ei, filmul se constituie într-o permanentă şi dublă luptă: între cel «dinăuntru» şi cel din «afară» care suntem fiecare dintre noi, şi între noi şi cei din jurul nostru. (...)

Distribuţia, făcută din interiorul unei bune cunoaşteri a resurselor celor aleşi, vine să încheie armonios ceea ce numeam «realizarea pe toate compartimentele»: băiatul — Cristian Şofron, expresiv fără ostentaţie, sensibil fără dulcegărie, în cuplu cu un Amza Pellea nou şi neaşteptat, cu umilinţa liniştită şi nebunia lucid înţeleaptă; cuplul părintele — Margareta, interpretat de lon Besoiu şi Ioana Bulcă la acea mare tensiune a dramelor mărunte pe care le presupunea cuplul din nuvelă.” (Eva Sîrbu, „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” – Un film pentru toate vârstele, Cinema nr. 2/1972)

(w882) Amza Pelle

Amza Pellea a jucat în acest film la doar un an de la succesul avut în rolul titular din „Mihai Viteazul”, al aceluiași Sergiu Nicolaescu, rol premiat atunci și apreciat și astăzi.

Amza Pellea scria despre partenerul ideal pe care l-a avut când a filmat pentru ecranizarea după „Moartea lui Ipu”: „De când fac eu film (şi s-au adunat câţiva ani de atunci), anul acesta am avut, în sfârşit, norocul să lucrez cu un partener aşa cum mi-am dorit întotdeauna. Rar să te înţelegi cu partenerul dintr-o singură privire. Nu mai vorbesc de faptul că Iancu (aşa îl cheamă) este primul coleg care, jucând împreună de-a lungul unui film, nu a încercat niciodată să-mi încalce vreo replică. (...)

Nu înjură, nu bârfeşte, nu este invidios...Iancu este un superb câine ciobănesc cu care am avut marea plăcere să joc în filmul „Moartea lui Ipu“...Singurul defect al lui Iancu constă în faptul că pentru el toţi oamenii sunt ciobani, indiferent de defectele care îi diferenţiază. Săracu' lancu! Cu asemenea mentalitate nu ajungi vedetă! (Cinema nr.12/ 1971)

(w882) Iancu un c

Sursă: program TVR

Credite info și foto: aarc.ro

***

Mai multe informații despre programul filmelor la TVR aflați aici.

14:00 Viitorul de ieri

*Autor al unor clădiri emblematice din Bucuresti-Teatrul National, Sala Palatului, Hotel Intercontinental etc.-martor timp de 7 decenii la transformările arhitecturale ale orasului, Romeo Belea devine ghid prin istoria recentă a acestui oras cu un trecut dureros si un peisaj urban neprietenos.

*Un episod dedicat Bucurestiului-orasș al oamenilor. Trecem prin istoria acestui orasș si transformările lui arhitecturale din perioada interbelică, cea socialista si cea modernă in care arterele principale sunt sufocate de trafic. Cum s-a schimbat gândiriea arhitecturală începând din martie 1977. Care pot fi modificarile posibile in urbanismul si arhitectura Bucureștiului pentru a face ca acest oraș sa redevină sigur si prietenos si cu locuitorii lui si cu turistii.

Producător Claudia Nedelcu Duca

(Reluare)

15:00 Drag de România mea!

Drag de România mea!

Prezintă: Paul Surugiu-Fuego

Producător Codruţa Prunariu

(Reluare)
 
Eleganţă, romantism, talent și spontaneitate, la “Drag de România mea!”

Gala a patra a sezonului 15 al emisiunii “Drag de România mea!” vă aduce artişti, stiluri şi poveşti captivante, totul acompaniat de muzică ...

Regele Charles al III-lea şi Viscri, în centrul emisiunii „Cursa prin istorie

De la supe de găină la flori sălbatice, de la legende locale la reportaje filmate de elevi – Viscri devine un loc viu, unde trecutul și viitorul ...

„Hai-hui... cu Marina!” prin oraşul faimoasei Cleopatra

Vestigiile istorice, străduţele pitoreşti, mall-urile elegante, restaurantele tradiţionale... dar mai ales măreaţa Bibliotecă din Alexandria! ...

 

#tvr2