loader
Foto

Digitalizarea, o revoluție în agricultură

Schimbările devin obligatorii și în agricultură, datorită noilor realități: rigorile tehnologice impuse de Uniunea Europeană, dar și provocările geopolitice. Descoperiți în această ediție ”Ferma” în ce fel s-au adaptat fermierii și cum combină sistemele convenționale cu cele moderne.

 

Ferma

Grija pentru pământ și consumatori

Familia Ardeleanu, din Lunca Călmăsuiului, a înființat o exploatație agricolă în zona brăileană a Bărăganului, având în prezent 1700 ha de cultură mare, din care 200 ha pentru culturi semincere și alte 200 ha în sistem BIO, cultivate cu porumb siloz, lucernă, mazăre - pentru hrana animalelor, restul fiind cultivate în sistem conventional cu grâu, rapită, porumb și floarea soarelui.

(w882)

Au început si cu cresterea vacilor de lapte Holstein, ajungând în prezent la 800 de capete, pe care le vor înlocui treptat cu bovine Montbeliarde, rasă mixtă de lapte-carne, cumpărate din Franța și câteva din țară ( tăurași și juninci). Ferma are grajduri moderne, cu tehnologii de ultimă oră, racordate la stații de epurare pentru ape uzate, iar partea grosieră, depozitată în lagune, este folosită ulterior ca îngrășământ pe câmp.

Participă: Nicolae Ardeleanu-investitor și fermier Rigatrans, Viziru, jud. Brăila

Ing. Mădălina Gabriela Ardeleanu-fermier S.C. Pomicola Însurătei, Brăila

Cătălin Ardeleanu-student, viitor medic veterinar

Ing. Viorel Lazăr-șef fermă agricolă

***

Bărăganul dintre ape

După inundațiile din 2006, Liviu Titianu, director tehnic al S.C. Insula Mare a Brăilei, fără să dețină terenuri în zonă, a hotărât să-și înființeze o fermă de cultură vegetală, pe o suprafață în incinta îndiguită. Acum are în administrare 600 ha, pe care cultivă grâu, porumb, floarea soarelui, în sistem convențional, loturi semincere de porumb și, de curând, orzoaică pentru bere și soia.

Avantajul fermei este capacitatea de a iriga integral suprafețele cultivate.

Fiul lui, Matei, de 26 de ani, este licențiat în istorie și în agricultură, are un masterat în agribusiness, în România și un altul în management, în Olanda, pentru o deschidere în lumea afacerilor agricole europene. Liviu si Matei fac parte din CLUBUL FERMIERILOR ROMÂNI.

(w882)

Ca inginer agronom, Matei urcă pe tractor și pe oricare alt utilaj din fermă, urmărind nevoile plantelor și adaptând pe parcurs tehnologiile aplicate. A trecut de la un GPS performant, la utilizarea dronelor pentru tratamente aplicări SPOT, doar acolo unde este nevoie, a montat stații meteo, a început folosirea imaginilor satelitare și monitorizarea sistemelor de irigat, considerând astfel că digitalizarea nu este o simplă evoluție, ci chiar o revoluție în agricultură. Reducerea mare a costurilor duce la creșterea exponențială a productivității. Schimbările devin obligatorii datorită noilor realități și rigorilor tehnologice impuse de U.E, dar și a problemelor geopolitice.

În ferma lor din Urleasca, din Insula Mare, au trecut repede de la convențional la minimum-till si în viitorul imediat la no-till, deci cu o tehnologie conservativă.

Participă: Ing. Matei Titianu-fermier Agrorusava, sat Urleasca, Insula Mare a Brăilei

Jurnalist tv Sergiu Marinescu

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

Mai multe detalii la ”Ferma” duminică, 8 septembrie, de la ora 9:00, pe TVR2.

Foto: Pixabay/Modern Farming

 

16:05 Cursa prin istorie

Producător Anca Berlogea-Boariu

(Reluare)

17:00 Istoriile orasului

* Destine ale Șscolii Pitar Mosș. Fiica Generalului

*Am povestit în episodul trecut despre scolile de fete care functionau în Bucuresti în urmă cu un secol si, mai cu seamă, despre una dintre institutiile de elită bucurestene, scoala Pitar Mosș, situată în apropiere de grădina Icoanei, astăzi sediu al Facultătii de Limbi si Literaturi Străine. Vom face de astă dată cunostintă cu una dintre absolventele acestei scoli, doamna Roxandra Maniu, care de curând a împlinit vârsta de 96 de ani. #IstoriileOraşului Pe linie maternă, este urmașă a familiei Oppler, de origine germană, primii producători de bere din România în timpul domniei lui Carol I. A preluat rigoarea conduitei de la tatăl său, generalul Gheorghe Garoescu, erou al Primului Război Mondial. Părintii săi s-au cunoscut pe strada Bateriilor, din cartierul Uranus, unde locuia familia tatălui si unde odinioară se afla si prima fabrică de bere a familiei sale materne. Primii 12 ani de scoală, Roxandra Maniu i-a urmat integral la Pitar Mosș. Era o institutie adresată fetelor din elita bucuresteană, iar familia mamei, de origine germană, a considerat-o ca fiind cea mai bună optiune pentru o tânără cu ambitii intelectuale din înalta societate. Acolo a studiat intensiv cele trei limbi străine pe care le vorbeste si astăzi cursiv, germana, engleza șsi franceza, care i-au servit pe parcursul carierei în comertul exterior, dar si ca translator si traducător independent. După absolvirea scolii Pitar Mosș, a urmat în paralel studii economice si filologie. Numele de Maniu l-a preluat de la cel de-al doilea sotț, Tiberiu Maniu, nepotul presedintelui Partidului National Tărănesc, Iuliu Maniu. Am revenit împreună cu doamna Maniu pe băncile de la Pitar Mosșsi am străbătut drumul întortocheat al amintirilor sale, însiruite de-a lungul unui secol.

Producător: Raluca Bibiri

 
(P) Ce este ceramica porțelanată GUDART?

(P) Ce este ceramica porțelanată GUDART?

publicat: miercuri, 21 ianuarie 2026

Ceramica porțelanată a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai căutate materiale pentru amenajări interioare și exterioare. Arhitecții o ...

„Sub mâna blândă a iubirii”: Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, la „Destine ca-n filme”

Au dus arta lirică pe cele mai mari scene ale lumii. Iubirea lor, născută pe scenă, a crescut odată cu succesul profesional. Arta le-a fost ...

Visuri, ambiții și iubiri în serialul italian „Inimi”, în premieră la TVR 2

Mari descoperiri medicale ale anilor ’60 se îmbină cu poveşti de dragoste complicate în secția de chirurgie cardiacă a spitalului Le Molinette ...

 

#tvr2