"Mă joc cu firul de lână până îl transform într-un miracol vizual. Mă strădui să păstrez echilibrul dintre ’a păstra’ şi ’a inova’’, spune Cela Neamţu, artist vizual, invitata Danielei Zeca Buzura la "Mic Dejun cu un Campion" în ediţia de sâmbătă, 22 octombrie, de la ora 10:00.

 

"... Construcţii somptuoase, în care simetria, solemna desfăşurare în spaţiu, rigoarea şi euritmia şi-au găsit generoase câmpuri de etalare’’ – aşa îi caracteriza opera, regretata Doina Păuleanu în albumul de autor al artistei editat în 2017. Aceasta a fost şi prima impresie a tuturor celor care au văzut cele câteva lucrări pe care Cela Neamţu le-a adus cu sine în platoul emisiunii. Într-o ambianţă naturală ispititoare, însoţiţi de trilurile gălăgioase ale vrăbiilor ce ne încântă în tot timpul de câte ori venim aici, în acest paradis urban erau expuse păsările stilizate, monumentale, din tapiseriile Celei Neamţu.

Cela Neamţu este o artistă a cărei primă dragoste nu a fost neapărat tapiseria, ci pictura şi desenul. Dar nu se putea ca îndelunga tradiţie a ţesăturilor din Moldova sa natală, de o uimitoare frumuseţe, să n-o cheme, subtil, spre arta atât de veche a răboiului de ţesut. Şi, după cei şase ani de studiu la Institutul de Arte Plastice a luat hotărârea să se dedice exclusiv tapiseriei artistice.

Un demers în care, Cela Neamţu, a îmbinat de timpuriu, tradiţia şi modernitatea până la puctul excelenţei în domeniu. Prin această suprapunere unică a tehnicii şi stilului tapiseriei occidentale haute-lisse cu cea a cusăturilor româneşti medievale, ea a creat de-a lungul îndelungatei sale cariere zeci de opere de artă prezentate pe toate meridianele lumii pentru care a fost recompensată cu unele dintre cele mai prestigioase şi râvnite premii.

Zestrea de tehnici aproape uitate şi imagini a tapiseriei şi cusăturilor medievale româneşti s-a păstrat în creaţia sa prin îmbinarea tehicii tapiseriei contemporane cu celebrul ’’punct de la Putna’’ preluat din broderia veche moldovenească. Aura de somptuozitate pe care o poartă tapiseriile atât de bogate în culoare şi semne ale Celei Neamţu vin fără îndoială din fineţea cromatică a firelor de lână atent colorate cu pigmenţi naturali, combinată cu cusături suprapuse din fire de mătase sau metalice, argintate sau aurite care reflectă lumina într-un mod atât de special, într-un ritm de o muzicalitate molcomă. ’’Mă străduiesc să conserv echilibrul dintre ’a păstra’ şi a ’inova’’ – afirmă apăsat invitata noastră de astăzi.

De la preţioasele ’’flamanderii’’ – tapiserii de mici dimensiuni – reprezentând semnele zodiacale, îngeri şi sfinţi, însemne sacre, liturgice sau motive vegetale şi zoomorfe, la miniaturile/colajele textile prin care valorifică aleatoriu fragmente de cusături de pe veşmintele ţărăneşti sau scoarţe paretare de o fineţe desăvârşită, la marile compoziţii de autor cu ’’Ferestre’’ şi ’’Păsări’’, Cela Neamţu şi-a definit un univers cu multiple chei de lectură spirituală, filozofică şi plastică.

Artista şi-a definit o imagine proprie, ce coboară din arhitectura românească de influenţă bizantină şi postbizantină. Vederea frontală, ca un altar imens, spartă de simplitatea ferestrelor şi ancadramentelor alungite, brâurile în torsadă cu care suntem familiarizaţi din periplurile pe la bisericile şi mânăstirile noastre regăsite în multe dintre lucrările sale sub forma funiilor răsucite – apoi simetria sau diagonalele traseelor de lumină, secţiunea de aur preluată din arta Renaşterii, repetitivitatea motivelor, amplitudinea dimensiunilor, toate conturate printr-o idee compoziţională clară fac din tapiseria Celei Neamţu una dintre cele mai originale creaţii contemporane. ’’Desenez, colorez, brodez şi ţes (...) Mă joc cu firul de lână până îl transform într-un miracol vizual’’.

Munca stăruitoare, de decenii, disciplinată şi documentată, şi-a arătat, fără îndoială, roadele prin multiplele inovaţii tehnice ce au apărut pe parcurs şi pe care tapiseria Celei Namţu le înglobează. Un mediu ce nu pare foarte expus experimentelor, ci mai degrabă păstrării unei oficialităţi consacrate. Aceste inovaţii de tehnică i-au particularizat stilul, îmbogăţit prin mijloace de expresie novatoare, iar recunoaşterea naţională şi internaţională au certificat originalitatea şi unicitatea creaţiei sale.

Dincolo de expoziţiile din România – colective sau personale - a fost invitată la cele mai prestigioase festivaluri internaţionale de profil: Bienala Internaţională de Tapiserie de la Lausanne (1987); Trienala Internaţională de Tapiserie de la Lódź (1985 şi 1988); Cvadrienala Artelor Decorative de la Erfurt (1983 şi 1986); Trienala Internaţională de Tapiserie de la Tournai (1993); Trienala Internaţională de Tapiserie de la Szombathely (2003); Salonul de la Grand Palais, Paris (2006 – unde a obţinul marele premiu, Medalia de Aur pentru tapiserie, 2006).

’’Ferestre pentru Ierihon’’, ’’Pasărea cerului’’, ’’Crâng’’, ’’Hrisoavă de azur’’, ’’Imperiala’’, ’’Graţioasa’’, ’’Urzeala imenselor vise’’, ’’Flori între cer şi pământ, ’’Inscripţie pe o zi de toamnă’’, ’’Vârtej de aripi’’, ’’Straiţă’’, ’’Zmeu’’, Izvor’’, ’’Joc pentru fiul meu’’, ’’Stăpâna soarelui’’, ’’Altar pentru părinţii mei’’ şi câte şi mai câte dintre sutele de lucrări imaginate de Cela Neamţu în cei şaizeci de ani de ţesere răbdătoare de Penelopă sunt tot atâtea daruri/ofrande pe care le-a făcut iubitorilor de frumos.

’’Tapiseria, mai mult decât orice alt gen de artă, a fost şi tinde să rămână o metaforă a materialului, a gândului vizionar, temperat de migala mâinii şi de ritmul sacadat al războiului de ţesut mai mult decât orice alt gen de artă a meşteşugului’’, considera Cornel Radu Constantinescu – critic de artă, jurnalist şi realizator de televiziune. Aici o integra pe Cela Neamţu ca pe unul dintre artiştii de excelenţă ai artelor decorative.

Consideraţiile despre opera sa sunt atât de numeroase încât satisfacţia şi curiozitatea oricăruia dintre noi nu poate veni decât din vizitarea unei expoziţii a Celei Neamţu sau măcar din parcurgerea albumelor de autor pe care, cu generozitate, i le-au îngijit Dorana Coşoveanu (Muzeul Naţional de Artă al României) sau Doina Păuleanu (Muzeul de Artă din Constanţa), două dintre cele mai distinse nume de cercetători, critici şi istorici de artă români. Dar, mai înainte de toate, din vizionarea acestei ediţii de colecţie, marca Mic Dejun cu un Campion a cărei amfitrion este, ca în fiecare sâmbătă, Daniela Zeca Buzura.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

Emisiunea poate fi urmărită la TVR2 sâmbătă, 22 octombrie 2022, de la ora 10:00 (reluare vineri, 28 octombrie 2022, ora 2:45); la TVR Internaţional sâmbătă, 22 octombrie 2022, de la ora 10:30; la TVRMoldova duminică, 23 octombrie 2022, ora 8:55 şi la TVR+.