MARȚI, 21 aprilie

MASA FĂRĂ SCAUNE

Antonio Jose Bolivar e un om singur. Cândva a avut o nevastă, dar a murit de febra junglei. De atunci, trăiește ca un ins urmărit doar de propria umbră. E un tip alb, pierdut între triburile din valea umedă a Amazonului.

Se împrietenește cu Nushino, cârmuitorul băștinașilor, dar aceștia îl izgonesc din rândul lor, când albii colonizatori îi atacă.

Bolivar e iar singur.

Dacă până acum istoria vi se pare prea sumbră, veți vedea cum ea se luminează treptat și devine de pus la inimă: “Atunci îşi construise masa cu picioare lungi, pe care o folosea ca să mănânce fără să se-aşeze şi mai ales ca să citească romane de dragoste.”

Ei, da, aici stă secretul: bărbatul neînsoțit de nimeni pricepe deodată că antidotul împotriva “otrăvirii letale a vârstelor “ e cititul. Eu însămi, citind povestea magică despre citit, m-am întrebat, nu o dată, cum va fi arătând și cum trăiește autorul.

În 2014, la un Târg Internațional al Cărții, din Beirut, am avut și răspunsurile: l-am cunoscut pe chilianul Luis Sepulveda, sosit acolo pentru cea de a 36-a traducere a romanului său, “Bătrânul care citea romane de dragoste”, apoi m-am dus să îl aud la o conferință într-un ... mall.

Nu mai trăisem o întâmplare ca asta: aproape șase sute de persoane zbătându-se printre rafturile cu pastă de dinți și detergenți, ca să vadă un autor de bestseller.
Când a apărut, negricios, energic, cu o cruce mare pe piept, atârnată pe un lanț de argint, cineva a strigat: “e-atât de scund și crăcănat !” Unii au râs, dar au uitat repede, când el a început să le vorbească.

De la Sepulveda am învățat să scriu scurt și să am păreri doar despre ce am trăit cu profunzime.

La sfârșit, când cineva a îndrăznit să i se adreseze, vrând să afle dacă se simțea mai mult jurnalist decât scriitor, rătăcitorul plecat din deșertul Atacama, a țâșnit printre rafturi și a dat se ascundă în mulțime: “Nu sunt nici jurnalist, nici scriitor. Nu știu să fiu, o iau tot timpul de la capăt!”

În 16 aprilie, Luis Sepulveda s-a stins în Spania, răpus de coronavirus. Câteva țări europene au difuzat în seara morții “Bătrânul și cărțile”, ecranizarea lui Rolf de Heer după romanul său, cu Richard Dreyfuss în rolul principal.

Au trecut niște zile. Eu încă mă gândesc la masa fără scaune și la bătrânul Bolivar, care citește în picioare.

Pe mâine, cu drag, DZB.

***

Fotografie de: Dănuț Cristișor