loader
Foto

Dacă doriţi să revedeţi... o ediţie de colecţie "Mic Dejun cu un Campion"

Sâmbătă, 15 ianuarie, de la ora 10:00, în ziua celebrării Zilei Culturii Naţionale, aflate sub semnul aniversării naşterii lui Mihai Eminescu, Daniela Zeca Buzura a avut un invitat special: criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu.

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

Celebrarea Zilei Culturii Naţionale desfăşurate sub semnul aniversării naşterii lui Mihai Eminescu are loc anual pe 15 ianuarie. De fiecare dată gândul zboară nu numai la POET ci şi la ce înseamnă el pentru contemporanii noştri.

Cu detaşarea potrivită am revăzut o ediţie de colecţie ’’Mic Dejun cu un Campion’’ la care invitat de onoare a fost criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu, un prieten fără egal al emisiunii noastre care are calitatea de a fi nu numai un cercetător mai mult decât meticulos, ci şi un scriitor cu har şi un povestitor aşişderea.

Telespectatorii TVR 2 pot urmări sâmbătă, 15 ianuarie, de la ora 10:00, o ediţie de colecţie "Mic Dejun cu un Campion".

(w882)

Răsfoind una dintre paginile revistei apărute sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, mi-a atras atenţia un citat – dintre multe altele, la fel de revelatoare ce s-ar putea extrage din scrierile marului poet -: ’’Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba este stăpâna noastră’’. O convingere plină de semnificaţii în contextul în care la sfârşitul anului trecut s-a anunţat că în ultimii 16 ani, nu mai puţin de 3.600 de cuvinte noi au intrat oficial în vocabularul limbii române. Nimic grav, doar dacă acestea nuanţează sau definesc, bogata zestre de semnificaţii pe care limba română o poate ilustra.

(w882)

În 2018, de anul Centenarului când l-am avut ca oaspete pe Alex Ştefănescu, tocmai ieşise de sub tipar primul volum dintr-un îndrăzneţ şi cuprinzător proiect: reinterpretarea lui Eminescu prin prisma lupei de cercetător a lui Alex Ştefănescu, cunoscut fiind pentru interpretările sale nonconformiste şi surprinzătoare.

"Eminescu, POEM cu POEM. La o nouă lectură’’ apărut la Editura All, în 2017, completat în 2019 cu ’’Eminescu, POEM cu POEM. La o nouă lectură. Postumele’’ incită la o discuţie revelatoare despre POET, într-un fel cu totul diferit. Pentru că asta face Alex Ştefănescu în cărţile sale, mărturisind în stilul său hâtru şi serios în acelaşi timp că ’’Mi-ar fi părut rău să mor şi să nu fi scris despre Eminescu’’.

(w882)

Aşadar, o intreprindere temerară ce merită tot respectul, la care a lucrat apropape patru ani, menită a scoate la lumină nu numai cele ştiute dar şi cele necunoscute despre Eminescu, creaţia lui literară, filozofică sau jurnalistică dar şi detalii despre viaţa, iubirile şi miturile ce se leagă de personalitatea acestuia.

(w882)

În momentul lansării primului său volum, Alex Ştefănescu recunoştea că ceea ce l-a preocupat în această nouă analiză n-a fost nepărat o interpretare mai originală decât aceea a iluştrilor săi înaintaşi (George Călinescu, Tudor Vianu, Nicolae Manolescu ş.a). Chiar sublinia observaţia că: ’’tocmai dorinţa de originalitate i-a făcut pe mulţi exegeţi să se îndepărteze de textul eminescian. Aşa s-a ajuns la consideraţii critice cu totul străine de poeziile lui Eminescu... Prin acest volum, Alex Ştefănescu reuşeşte, în primul rând, să ne convingă să citim încă o dată, cu mare atenţie, poeziile lui Eminescu’’. (Sursa: Editura All)

Ceea ce l-a pasionat pe Alex Ştefănescu a fost lecturarea într-o cheie necunoscută până acum. Iar ceea ce l-a determinat să implice într-un astfel de proiect ambiţios a fost pe de-o parte plăcerea personală pentru lectură, pe care o cultivă de când se ştie şi, pe de altă parte, dificultatea cu care se confruntă tinerele generaţii în descifrarea poeziei eminesciene. Astfel, pornind de la abordarea limitată din manualele şcolare, poate de la inapetenţa profesorilor pentru subiect, de multe ori chiar de restricţiile noilor programe de învăţământ dar şi de la bunul său obicei de a se întâlni cu tinerii, Alex Ştefănescu, a sezizat că lipseşte ceva important. Lipsesc din ce în ce mai mult ’’instrumentele’’ înţelegerii poeziei, iar analiza limbajului metaforic şi filozofic nu mai este la îndemâna oricui.

(w882)

În aceste cărţi, Alex Ştefănescu a dorit să descifreze magia versurilor eminesciene devoalând, din perspectiva sa, mijloacele prin care poetul scria. Iar în decursul celor patru ani de cercetări, el a descoperit că ’’părţi considerabile din poemele eminesciene sau chiar poeme întregi n-au fost examinate şi comentate niciodată de criticii şi istoricii literari’’, astfel încât includerea lor în aceste volume este chiar o premieră. (Sursa: Editura All).

(w882)

Din acest demers face parte şi fragmentul din ’’Călin’’ (file din poveste) de Mihai Eminescu, o poezie publicată pentru prima dată în revista ’’Convorbiri literare’’ la 1 noiembrie 1876 pe care Alex Ştefănescu o descifrează pentru noi şi de ale a cărei versuri ne vom bucura în interpretarea sensibilă a actorului Constantin Lupescu.

(w882)

După o atare conversaţie în compania Danielei Zeca Buzura, o scriitoare preţuită mult de invitatul nostru, acesta a ţinut neapărat să ne adreseze un mesaj, mai ales celor mai tineri: ’’Un om real a creat o operă de o valoare neverosimilă. Şi a avut ca mijloc de exprimare o limbă pe care noi, azi, o vorbim atât de prost! Poate învăţăm ceva de la el. Sau poate ne dăm seama, măcar, că suntem în stare să realizăm ceva extraordinar, dacă unul de-al nostru a făcut-o cândva’’.

TVR2: Sâmbătă, 15 ian. 2022,ora 10:00

Reluare: Luni, 17 ian. 2022, ora 08:00

TVR3: Duminică, 16 ian. 2021, ora 7:55

TVRi: Sâmbătă, 15 ian. 2022, ora 8:00

TVRM: Sâmbătă, 15 ian. 2022, ora 7:00

Emisiunea POESIS, ajunsă astăzi la cel de-al XIII-lea sezon cuprinde un portofoliu bogat de poezii rostite de actori îndrăgiţi sau de poeţi şi scriitori contemporani. De altfel, acest proiect a debutat sub semnul lui Eminescu prin recitarea poemului ’’Odă’’ (în metru antic) de actorul Mircea Albulescu, într-un spectacol din 1989 la comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.

(w882)

’’Să ne aducem pururi aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. În viaţa lui scurtă, a dus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi. A îmbogăţit ritmul, rima şi expresia artistică. A dat cuvintelor simple, valori noi şi armonii surprinzătoare, sentimentelor, adâncime unică, viziunilor, orizont nemărginit’’ – aprecia Mihail Sadoveanu într-unul dintre cele mai vechi programe culturale ale Televiziunii Române, emisiunea ’’Scriitori şi poeţi români vorbind despre Eminescu’’ (Arhiva de Aur TVR, 1965).

Momentele poetice din creaţia eminesciană ce ilustrează Ziua Culturii Naţionale la TVR2:

- ora 9:55 ADELA MĂRCULESCU – ’’O, rămâi...’’

Poezie publicată pentru prima dată în revista ieşeană ’’Convorbiri Literare’’,

1 februarie 1879

- ora 11:55 GHEORGHE COZORICI – ’’Scrisoarea a III-a’’ - fragment

Poezie publicată în revista ’’Convorbiri Literare’’, 1 mai 1881

- ora 12:55 LEOPOLDINA BĂLĂNUŢĂ – ’’Şi dacă...’’

Poezie publicată în revista ’’Familia’’, 13/25 noiembrie 1883

- ora 17:15 ION CARAMITRU – ’’Glossa’’

Poezie publicată în volumul ’’Poesii’’, Ediţia Maiorescu, decembrie 1883

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

23:35 Duelul pianelor

““Duelul Pianelor” revine cu un sezon nou pe TVR 2, în fiecare duminică, de la ora 20, într-o nouă formulă dar cu acelaşi scop: divertisment de calitate. Carismaticul Adrian Enache va arbitra un duel muzical presărat cu provocări inedite, arhive TVR, poveşti amuzante, muzică live şi improvizaţii cu trupa Popfolklorica, alături de talentaţii Ovi si Ilinca

Producator: Iuliana Marciuc

(Reluare)

1:35 Istorii de bun gust

*Arsenie Boca

*Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, dar si una dintre personalitătile cele mai interesante si complexe ale României. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Tara Hategului, se perindă zilnic sute de pelerini. În timpul vietii a fost urmărit, supravegheat, cercetat, iar cuvintele şi atitudinile sale au devenit subiect de interpretări, răstălmăciri şi, cateodata, rea-voinţă. Dar, mai mult decât oricine în România contemporană, a dat sens şi nădejde celor deznădăjduiti. Din dosarul informativ al Părintelui Arsenie Boca aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de Gheorghiu-Dej şi de Teohari Georgescu, cei care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. Conform mărturiei Mitropolitului Bartolomeu Anania, după anul 1948, însuşi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: Acesta a marturisit: „Ştiu cu siguranţă că Patriarhul se gândea să-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoaşte, Arsenie a fost arestat, dus în lagăre de muncă forţată şi apoi, practic, obligat să rămână inactiv” Se mai consemneaza, de asemenea, că în acea vreme Părintele Arsenie Boca se afla în bune relaţii cu Petru Groza. Prin urmare, nu i-ar fi fost deloc greu să profite de pe urma acestor „simpatii”! De ce a preferat în locul puterii-arestările, în locul confortului-urmăririle, în locul recunoaşterii-marginalizarea, este la îndemâna oricui să răspundă!​

Realizator: Camelia Moise

(Reluare)
 
Transformarea pomiculturii românești:

Familia Scutaru, cu o tradiție bine înrădăcinată în sectorul agricol, a reușit tranziția de la practicile tradiționale la o abordare modernă și ...

Cultura idiș, celebrată la TVR 2 – Festivalul Internațional de Teatru Idiș (TES FEST), la „Mozaika”

Vă invităm să urmăriți la "Mozaika" două ediții speciale dedicate unui eveniment cultural de anvergură internațională: Festivalul Internațional ...

EMOȚIE, UMOR ȘI TALENT LA ”DRAG DE ROMÂNIA MEA!”

O nouă gală de senzație a emisiunii ”Drag de România mea!” vă așteaptă la TVR 2, sâmbătă, 12 iulie, ora 20:00 şi duminică, 13 iulie, ora 15:00.

 

#tvr2