Luni, 3 ianuarie, ora 08:00, la TVR 2, alături de Daniela Zeca Buzura am putut fi împreună cu Mircea Baniciu, pentru 50 de minute pline de amintiri, cuvinte de duh şi muzică pe placul inimii.

Zile triste îndoliază scena, filmul şi muzica românească. Dispariţia recentă a lui Victor Socaciu a readus în atenţie istoria folkului românesc cu ce a avut şi încă are, mai valoros.

Artişti de prim plan, care au făcut istorie, care s-au lansat ca o generaţie ce a răspuns sensibilităţii şi apartenenţei la un filon cultural autentic: muzică bună, versuri cu mesaj ale marilor poeţi, compoziţii proprii cu impact imediat la un public ce umplea stadioanele – la fel ca la concertele marilor trupe din afară -, o efervescenţă creatoare de care, pe drept cuvânt, ne este dor.

În acest fenomen unitar, au strălucit interpreţi de renume printre care şi invitatul de astăzi de la Mic Dejun. Mircea Baniciu – căci despre el este vorba – a rezistat peste ani popularităţii unor fenomene muzicale ce s-au numit fie Formaţia Phoenix (anii ’70) sau mult mai recenta Formaţie Pasărea Colibri. Compozitor şi cantautor, Mircea Baniciu a strălucit ca interpret vocal, o postură în care s-a văzut nevoit să evolueze de multe ori - independent de voinţa sa - datorită volatilităţii formulelor de grup.

Întâlnirea cu Mircea Baniciu a fost o descoperire mai mult decât agreabilă. Am cunoscut un om foarte comunicativ, cu şarm, cu talentul de a fi spontan şi onest, cu distincţia propriei măsuri, cu preţuirea pe care i-a dat-o dintotdeauna prietenia autentică, cu nuanţele sale de dezamăgire, cu poftă de viaţă şi de cântat. Mircea Baniciu, deşi anii au trecut, chiar a rămas acel tânăr sensibil şi iubit de public, pentru naturaleţea cu care îşi trăieşte muzica.

Invitaţia i-am adresat-o în 2016, în prima săptămână a lui ianuarie. Iată deci, că au trecut peste noi, cinci ani, în care ne-am mai văzut pe ici, pe colo, la vreun concert sau o lansare de CD. A atras atenţia optimismul lui incurabil, deşi, de multe ori realitatea de zi cu zi, ne contrazice pe toţi. Cu toate acestea bucuria din privire nu s-a pierdut, experienţa atâtor ani de concerte, turnee şi înregistrări îşi spun cuvântul, iar Mircea Baniciu a rămas acelaşi răsfăţat al publicului, fie cel nostalgic ce s-a maturizat odată cu el, fie al celor tineri are abia cum îl descoperă şi multora le place.

Şi nouă ne-a făcut plăcere să redescoperim în arhiva noastră sentimentală această ediţie de colecţie, pe care v-o propunem astăzi, tocmai ca prin lumina şi optimismul ei să mai risipească din valurile negre de tristeţe şi dezamăgire atât de frustrante ce ne înconjoară de-o vreme încoace.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait