loader

Cum arată lumea văzută prin obiectivul unui aparat de fotografiat?

Duminică, 26 octombrie,  la „Jurnal de front” a venit jurnalistul şi fotoreporterul Florin Ghioca. De la ora 12:30, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVR+.

 

Daniela Zeca-Buzura
Jurnal de front

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Mi-ar plăcea să am în loc de ochi un aparat de fotografiat pentru că aş vrea să surprind tot ceea ce văd. De fiecare dată când laşi aparatul, se poate întâmpla ceva... şi atunci este bine să fii permanent în stare de alertă pentru că un cadru în jurnalism este irepetabil.” (Florin Ghioca)

Florin Ghioca a fost corespondent de presă în SUA şi ziarist acreditat la sediul ONU din New York. În prezent, el este corespondent al celei mai mari Agenţii Foto din Franţa - „Hachette Photos Presse”.

(w882) Jurnal de

A publicat fotografii în majoritatea revistelor din ţară, dar şi din străinătate. La invitaţia NATO, în anul 2007, a participat la două media-trip-uri în Afganistan.

În februarie 2011 a călătorit pentru a cincea oară în Afganistan, unde a petrecut 5 săptămâni alături de militarii americani staţionaţi în Arghandab, Kandahar. În iulie 2012, la invitaţia MapN, a transmis din Afganistan pentru postul Kanal D în cadrul campaniei „10 ani în 10 zile”.

Este autorul expoziţiei foto „COPIII RĂZBOIULUI - Afganistan”. Trilogia afgană s-a încheiat cu expoziţia „COLATERAL”, vernisată în 2012 la Palatul Mogoşoaia.

În 2013 şi 2014 a vizitat teritoriile Palestiniene, unde a realizat fotoreportaje în centrele de refugiaţi de la Ramallah şi interviuri cu victimele colaterale ale conflictului israeliano - palestinian.

„7 ani în Afganistan” este titlul cărţii la care lucrează Florin Ghioca, acum.

O emisiune de Daniela Zeca Buzura şi Cristina Dănilă

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicaţiile TVR+ pentru IOS și Android!


16:00 Documentar

*Comori uitate din bazinul Mediteranei (Tresors oublies de la Mediterranee, Franţa, 2016), 8 eps.

Regia: Jerome-Cecil Auffret

Bazinul mării Mediterane este regiunea care adăposteşte cele mai multe situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO din lume. Această bogăţie este atât de strălucitoare, încât lasă în umbră adevărate bijuterii: comorile uitate ale Mediteranei.

*Capela Palatină din Palermo

Capela Palatină din Palatul normand din Palermo a fost ridicată în 1130, cu 30 de ani înainte de catedrala Notre-Dame din Paris. Constructorul său, regele normand Roger al II-lea al Siciliei, a dorit să-şi exprime prin somptuoasele mozaicuri credinţa sa creştină, cosmopolitismul şi toleranţa.

În acea vreme, cruciadele făceau ravagii în Mediterana; la ele participau cavaleri creştini din toată Europa. Printre ei, contele Roger de Hauteville, care a smuls Sicilia de sub domnia musulmană, şi astfel insula a intrat sub conducere normandă. Când fiul său, Roger al II-lea a moştenit coroana, a creat regatul Neapolelui şi al Siciliei, stabilind capitala la Palermo. Despre uimitoarea domnie, puţin cunoscută, a acestui tânăr monarh al singurului regat cosmopolit din Mediterana, am aflat din consemnările mamei sale-regina Adélaïde. Istoricii artei consideră că Renaşterea italiană s-a născut aici, sub conducerea acestui rege luminat.

(Reluare)

16:30 Documentar

*Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă (Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016)

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*Ep. 26: Sacro Bosco-Italia

Sacro Bosco, grădină misterioasă din nord est-ul Romei, a fost înfiinţată în anii 1.550 de Vicino Orsini, duce de Bomarzo, care a înfrumuseţat-o permanent până la moartea sa, în 1584.

Ca sursă de inspiraţie a fost folosită civilizaţia etruscă, dar într-un stil care se apropie de manierism, curent apărut la finalul Renaşterii italiene în care erau refuzate regulile tradiţionale de armonie şi de imitare a naturii.

După moartea lui Vicino Orsini, grădina este părăsită timp de peste 350 de ani. A fost redescoperită pe la mijlocul secolului al XX-lea mai ales datorită lui Salvador Dali. Sacro Bosco rămâne şi în zilele noastre o sursă de inspiraţie pentru artişti.

(Reluare)
 
Irina Păcurariu, „Acasă la Dragoș Pătraru”, într-o nouă ediție „Rețeaua de Idoli”

Luni, 20 aprilie, de la ora 20:00, telespectatorii TVR 2 sunt invitați la o întâlnire sinceră și revelatoare cu Dragoș Pătraru, autor și ...

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 15 aprilie 2026

Paul Surugiu-Fuego ne invită la o nouă ediție „Drag de România mea!”, în care muzica vine de peste Prut.

„Ecourile Imperiului

O incursiune captivantă prin Bulgaria dezvăluie transformarea imperiilor în cultură vie, de la mozaicurile antice din Plovdiv la ambiția ...

 

#tvr2