Echipa "Cap Compas" vă invită la o călătorie în tradiția și cultura postbizantină a peninsulei Pelion din Grecia. Sâmbătă, 25 octombrie, de la ora 17:30, la TVR 2 și online pe TVR+
De peste zece ani, „Cap compas” este o emisiune care transformă ecranul în fereastră spre lume.
La vremea când lumina se strecoară cu o consistență diafană printre crampeie de ziduri, canaturi de ferestre și porți nevăruite, satul Zagora din peninsula Pelion se descoperă într-o liniște nepământească. Cu adresabilitate aproape personalizată pentru cei care pot savura liniștea și reflecția, Zagora se decupează singular în peisajul turismului și patrimoniului grecesc..
În secolul al XVIII-lea, Zagora devenise cel mai mare centru de cultură din Pelion, iar clădirea școlii Rigas, ridicată în 1777 și cunoscută mai târziu ca muzeul grec, a fost pentru sat o candelă a veghei limbii, religiei și identității grecești.
.
În evoluția creștinismului din aceste locuri, dezvoltarea postbizantină oferă un veritabil câmp de studiu pentru tiparul lăcașurilor de cult. Biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1765, este pragul înțelegerii realităților sacre ale locului. Tipic pentru această parte a regiunii este existența antenartexului (antetemplului), prezent la foarte multe lăcașuri de cult.
Construite peste fundațiile rudimentare ale unui edificiu preexistent, cu o cronologie necunoscută, clădirile de cult sunt adesea bazilici cu trei abside.
.

Muzeul și biblioteca publică din Zagora, aflate la câteva sute de metri de biserica Sf. Gheorghe, devin amprenta care conferă plus de identitate localității.
.
Celor 1.200 de cărți vechi tipărite și manuscrise donate de patriarhul Kallinikos al IV‑lea și de alți fondatori ai acestui așezământ cultural în 1762 li se adaugă alte 13.000 de cărți oferite în dar de numeroși binefăcători.
.

Viața localnicilor se învârte în jurul pieței centrale.
.
Suvenirurile se arată ca o invitație — nu atât de a le cumpăra, cât mai ales de a-i cunoaște pe făuritori.
.
Inventivitatea nu are margini, iar materialele din care sunt făurite obiectele cu diverse utilități arată că până și un fir de ață capătă altă viață în drumul din universul domestic, prin vitrină, către cumpărător.
.

Zona centrală a satului este răspântia tuturor: oameni, evenimente, gânduri, bucurii și împliniri.
.

Ca în mai toate așezările mici, este suficient să existe câțiva arbori umbroși, o fântână și câteva mese în fața tavernelor pentru a se crea un mediu social autentic grecesc..
.
Toți versanții din partea răsăriteană a peninsulei Pelion se îndreaptă către apele Egee. Datorită plantelor vindecătoare care creșteau din abundență, zona era cunoscută ca „muntele vindecător”.
.

Platanul din Tsagarada este unul dintre cei mai vechi copaci din Grecia și probabil din Europa. Circumferința trunchiului său este de 15 metri, în timp ce coroana este atât de mare încât este dificil de măsurat.
.

Biserica dedicată Sfintei Mucenițe Parascheva reformulează arhitectonic teme bizantine, dar se delimitează de tiparul lăcașurilor de cult din zonă prin folosirea generoasă a pietrei și prin silueta zveltă.
.

Construcția bisericii a fost finalizată în 1909. Satul Tsagarada este menționat prima dată în istorie în jurul anului 1600 d.Hr. ca așezare la malul mării, unde se află în prezent ruinele unui castel bizantin. La fel ca în Zagora, și aici comuna a fost organizată în jurul câtorva biserici importante.
.

Biserica Sfinților Arhangheli, ridicată în 1746 și sfințită în 1749, este o mărturie a acestui tip de organizare, în care mici cartiere rurale poartă numele lăcașurilor de cult. Se apreciază că această zidire este una dintre cele mai frumoase biserici din peninsula Pelion.
.

Peninsula Pelion a fost ferită de turismul de masă, iar autenticul grecesc, lipsit de stereotipurile industriei ospitalității, este prezent la fiecare pas. Aria peninsulară se împarte în coasta vestică și cea estică pe o lungime de mai bine de 30 km pe direcția nord-sud.
.
Din punct de vedere cultural-religios, zona a fost marcată de câteva mari perioade: bizantină timpurie, stăpânirea otomană și perioada post-bizantină, urmate de epoca modernă.
.

În incinta mănăstirii Sfântul Nicolae Paou, fondată la începutul secolului al XVIII-lea, funcționează, începând din 1985, Centrul Cultural și de Conferințe al Universității din Tesalia.
.
Respectând istoria sitului, au fost efectuate lucrări de restaurare și reconstrucție a incintei pentru a funcționa ca ansamblu cultural, amenajându-se camere pentru cazare, săli pentru cursuri și întruniri și un centru expozițional.
.

În partea apuseană a peninsulei Pelion, Mănăstirea Sfinților Arhangheli se înalță impunătoare și biruitoare peste veacuri și încercări. Biserica mare a mănăstirii a fost inaugurată în 2002. Însă așezământul monastic își are rădăcinile în perioada de înflorire bizantină, când înălțimile din jur erau cunoscute ca Muntele cu Chilii sau Înălțimile Sihastrilor.
.

În partea opusă a peninsulei Pelion, cruci care amintesc de răstignirea Mântuitorului Hristos, la picioarele cărora se adună mulțimi de credincioși în fiecare an odată cu apropierea sărbătorilor pascale, veghează o vale largă ce conduce către una dintre cele mai vizitate mănăstiri ale acestui colț al Tesaliei.
.

Așezământul monastic
Panagia Kato Xenia a fost fondat în 1985, fiind ridicat din temelii după ce un cutremur devastator a făcut ca mănăstirea cu același nume, aflată la 1 km de acest loc, să fie de nelocuit.
.

Paraclisul Sf. Acoperământ, aflat în curtea interioară, adăpostește icoana făcătoare de minuni a
Panaghiei Xenia, care, conform tradiției, a supraviețuit din epoca prigonirii icoanelor.
.Producător Elena Dinu
.
Credit foto Titi Tincă
.
Sezon nou
"Cap Compas", sâmbătă, 25 octombrie, de la ora 17:30, la TVR 2 și online pe TVR+
,