loader
Foto

Galerie foto

„Canalul”, o poveste despre anomaliile unui sistem absurd, duminică la TVR 2

Filmul de Artă vă invită să urmăriți duminică, 15 mai, de la ora 22.00, „Canalul” , un film după scenariul scriitorului Kincses Elemér şi în regia lui Cornel Mihalache. | VIDEO

 

„E foarte greu ca astăzi să fii om, să fii om întreg. Această poveste vorbeşte despre chinul de a rămâne om şi când eşti atacat în România ta”, spunea scriitorul Kincses Elemér despre romanul său, „Canalul”. Realizat după textul lui Kincses Elemér, câştigător al „Premiului pentru cea mai bună piesă" la Gala UNITER (2001), lungmetrajul cu acelaşi titlu în regia lui Cornel Mihalache îi reuneşte în distribuţie pe actorii Radu Amzulescu, Claudiu Bleonţ, Richard Bovnoczki, Adrian Ciobanu, Antoaneta Cojocaru, Isabela Neamţu şi Marian Râlea.

„La început a fost ordine. Noi am distrus-o”, este una dintre ideile de început ale filmului lui Cornel Mihalache şi care, în fapt, prezintă o lume atemporală stigmatizată, o lume a poeţilor şi idealiştilor pe care însă lagărul i-a transformat în sub-oameni.

„Textul lui Kincses Elemér vorbeşte despre un spaţiu concentraţionar în care patru deţinuţi supravieţuiesc prin cultură, amintire şi prietenie. Puterea încearcă şi reuşeşte să distrugă această fundamentală prietenie dând unuia dintre ei o pătură nouă. Construcţia începe să se dărâme. Suspiciunea ia locul credinţei, frumuseţea prieteniei dispare în spatele urii şi neîncrederii. E un film negru, fără speranţă”, spune Cornel Mihalache.

(w882)

„Am simţit ce univers tulburător a însemnat experimentul Piteşti, puşcăriile comuniste, unde un grup de oameni decide că alt grup de oameni trebuie exterminate.” - Claudiu Bleonţ

„M-am emoţionat imaginându-mi aceste poveşti care au fost foarte reale şi într-un fel sunt. Şi asta nu cred că are cum să te lase indiferent.” - Antoneta Cojocaru

FILMUL DE ARTĂ: „CANALUL”

 

Regia și adaptarea pentru TV: Cornel Mihalache

Imagine: Dan Constantinescu jr, Andrei Lupu

Montaj: Robert Kallos

21:05 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar*

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*ep.21 Grădina din Agdal-Maroc

În sudul oraşului Marrakech, uriaşa grădină Agdal-cu o suprafaţă de 515 hectare, înconjurată de 9 km de metereze-se întinde între culmile înzăpezite ale munţilor Atlas şi deşertul Djebilet.

În secolul al XII-lea, dinastia Almohadă-care conducea Africa de Nord şi Spania-a pus să se construiască reţele de canalizare pentru a dirija şi stoca apa ce cobora din munte. Apoi, au fost create livezile din Agdal-în limba berberă: grădină împrejmuită-unde creşteau în voie portocali, măslini, rodii şi caişi. Pentru a proteja grădina de vânt şi de duşmani, au ridicat de jur-împrejur metereze înalte.

21:35 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar*

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*ep.22 Grădina Bagh-e Fin-Iran

La 250 km de Teheran, oraşul Kashan este înconjurat de un peisaj deşertic. În anul 1587, Şahul Abbas I a pus să se construiască grădina Fin în jurul reşedinţei sale, având ca model grădinile descrise în Coran, o alegorie a Paradisului.

Grădina Fin, din sudul oraşului, este o oază plină de apă şi de verdeaţă. Este cea mai veche grădină persană care există încă. A servit drept model pentru crearea a numeroase zone peisagistice din lumea musulmană. În anul 2012, această comoară a istoriei iraniene a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

 
Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 03 iunie 2026

Culoare, bucurie, nostalgie, amintiri, emoție şi cea mai bună muzică pentru copiii mai mici sau mai mari.

„Ai idee?!” – ediție dedicată Universității din București

Universitatea din București, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România și cea mai bine clasată universitate ...

La pas prin „Parisul Albaniei”, la „Hai-Hui… cu Marina!”

Peste 90% dintre albanezii care s-au refugiat în România sunt din oraşul Korcha. Suficient pentru ca Marina Almăşan şi Cătălin Soci să pornească ...

 

#tvr2