Noul sezon „Deportaţii” a continuat pe 24 ianuarie cu povestea românilor basarabeni care, după ce au fugit din calea urgiei comuniste şi s-au refugiat în România, au fost deportaţi de guvernul Petru Groza în pustiul Bărăganului.
Editie disponibila online pe TVR+.
De la pacea semnată în casele beiului Manuc, în 1812, românii basarabeni au trăit pe marginea mormântului cu groparii lângă ei. Speranţele lui 27 martie 1928 s-au risipit în mai puţin de 20 de ani, iar fărâma de speranţă ivita în 1941 s-a risipit şi asta în numai 4 ani.
Fugiţi din calea urgiei comuniste, mulţi basarabeni şi bucovineni tieau ajuns în România, dar nici aici nu şi-au găsit liniştea căutată. Marile puteri au vândut la „taraba” soarta României, lăsând-o în sfera de stăpânire sovietică.
Drama românilor basarabeni şi bucovineni refugiaţi în România a căpătat proporţii de neimaginat pentru o minte sănătoasă. Împroprietăriţi în Banat de guvernul dr. Petru Groza, basarabenii şi bucovinenii au ajuns repede „trădatori ai statului sovietic, duşmani ai socialismului” şi au fost deportaţi în Câmpia Bărăganului.
„Soarta nu le-a fost mai bună nici după eliberarea din deportare, pentru că purtau aceeaşi pecete de trădători şi duşmani ai statului sovietic. Multă vreme au cerşit dreptul de a se întoarce în satele bănăţene, acolo unde, de bine sau de rău, mai aveau o nădejde în suflet. Amintirile familiilor Fantaziu sau Folescu sunt cutremurătoare şi stârnesc durere în suflet şi după atăţia ani”, spune Filaret Acatrinei, realizatorul şi producătorul seriei „Deportaţii”.
În 1951, au fost deportaţi peste 45.000 de oameni din Banat, pentru a popula regiunea aridă a Bărăganului. Printre aceştia s-au aflat chiaburii, ţărani înstăriţi, duşmani ai regimului, industriaşi şi alţi etnici maghiari, basarabeni sau macedoneni. A fost a doua mare schimbare demografică făcută în România, iar comuniştii au reuşit atunci să facă din „propritate, un delict”.
***
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.
