În această săptămână, la „Poveste după poveste”, am vorbit despre aşa-zisele oraşe de hârtie: comunele transformate peste noapte în oraşe. De la 20:10, pe TVR 2 şi TVR+, cu moderatoarea Irina luca şi invitaţii săi.
Ediţia este disponibilă online pe TVR+.
Ediţia din această săptămână, numită „Oraşe de hârtie”, a vorbit despre comunele transformate peste noapte în oraşe. La câţiva ani după ce şi-au schimbat statutul, viaţa locuitorilor a rămas la fel, doar impozitele s-au dublat. Joi, 28 aprilie, am discutat despre două localităţi: Căzăneşti şi Flămânzi.
Mai bine de jumătate dintre orașele României au sub zece mii de locuitori, limita minimă impusă de lege pentru ca o localitate să poată deveni oraș. După 1989 s-au transformat în orașe 61 de comune, cele mai multe în 2004. Printre ele și orașul Căzănești, din județul Ialomița. După ani de zile în care dezvoltarea s-a lăsat așteptată, dar impozitele au crescut, oamenii de acolo au decis prin referendum, în 2015, că vor să se întoarcă la statutul de comună. Însă voința lor nu a fost respectată de Parlamentul României.
În 2004, trei comune din orașul Botoșani au fost transformate peste noapte în orașe. Hocus-pocusul s-a produs doar la nivelul plăcuțelor de la intrare și la nivelul impozitelor care au crescut nepermis de mult pentru niște foste comune. În rest, Ștefănești, Flămânzi și Bucecea se scaldă în aceeași sărăcie cruntă.
La Flămânzi, din 10.000 de oameni, doar 10% au un loc de muncă! Au trecut 12 ani de când locuitorii de aici se numesc orășeni. La 1907 se ridicau cu sape și topoare pentru un dram de pământ. Acum, tot la pământ muncesc. Cei care nu sunt plecați deja de mult în străinătate. Bătrânii lor continuă să țină strâns într-o mână sapa, iar în cealaltă trei-patru hârtii, pensia de pe urma muncii de la CAP.
În platoul emisiunii Poveste după poveste, alături de moderatoarea Irina Luca, vor fi prezenţi jurnalistul TVR Ionuţ Cărpătorea (realizatorul reportajului difuzat de TVR 1, în 2014) şi arhitectul urbanist Gabriel Pascariu.
***
Televiziunea Română a produs în ultimii 25 de ani mii de reportaje; unele cu subiecte puternice, altele cu urmări spectaculoase, premiate la festivaluri şi cu audienţe imprtante. După ce au fost difuzate, personajele s-au întors în anonimat, poveştile au fost înlocuite de altele, chiar felul de a face televiziune s-a schimbat.
„Mii de personaje şi cazuri dramatice. Mai ştii ce s-a-ntâmplat? Îţi arătăm povestea de după poveste, viaţa după reportaj, experienţa jurnalistului şi reacția autorităţilor”, spune Irina Luca, moderatoarea emisiunii. Emisiunea Poveste după poveste îşi propune să afle ce s-a întâmplat şi astfel să scriem împreună ceva din istoria ultimilor ani.
