Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Memorialul durerii
Memorialul durerii
Sâmbătă de la ora 16.00

Este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România.

Serialul „Memorialul durerii”, realizat de Lucia Hossu Longin, a creionat cel mai dureros capitol din istoria recentă şi reprezintă în continuare unul dintre cele mai puternice demersuri jurnalistice.

Din 22 aprilie 2017, se difuzează pe TVR 1, sâmbătă de la ora 16.00.

Început în 1991, „Memorialul dureri” a prezentat, de-a lungul timpului, evenimentele petrecute o dată cu încheierea celui de al Doilea Război Mondial şi până la începutul anilor ’90. Din 2008, serialul a început o serie nouă, unde au fost remontate o parte dintre primele episoade şi, în acelaşi timp, au fost difuzate şi subiecte noi, printre care seria dedicată torţionarilor – Seria Neagră – cât şi Memorialul Bucureştilor, unde s-au prezentat demolările prin care a trecut capitala. 1

Seria difuzată din aprilie 2017 - "De la reverendă la zeghe - Martiri ai credinței" - este tulburătoare prin dramatismul ei, reunind destinele unor preoți, călugări și episcopi care au schimbat reverenda în zeghe și au suportat neînfricați cele mai grele suplicii în numele fidelității lor. Suferința și moartea au fost numite de ei "pelerinaj pe calea fericirilor". Ei înșiși s-au purtat ca niște "oameni cerești".

Mişcarea „Rugul Aprins”, considerată de autorităţi a fi o conspiraţie anticomunistă, fusese iniţiată şi organizată de Părintele Daniil Sandu Tudor, "Sfântul de la Rarău". La mişcare a aderat un număr însemnat de studenţi, de prelaţi ai Bisericii Ortodoxe şi de intelectuali care au suferit din această cauză ani grei de temniţă fiind acuzati de activitate cu caracter legionar şi de "uneltire contra ordinei sociale".

Rugul Aprins era considerată "o mişcare cu caracter legionar în care au fost racolaţi o multime de tineri pentru a fi educaţi în spirit mistic-naţionalist, cu manifestări de ostilitate faţă de statul comunist". În anul 1958, activitatea grupului a fost desfiinţată, aproape toţi membrii săi fiind arestaţi şi condamnaţi.

Toamna anului 2013 a adus pe TVR 2 Seria Neagră, o colecţie de interviuri cu torţionarii care au condus închisori, centre de reeducare sau lagăre de exterminare. Biografiile lor complete sunt acum faţă în faţă cu cei care le-au fost victime.

De-a lungul interviurilor am regăsit mărturiile sumbre ale unor oameni care, în primii ani de după 1989, nu au simţit culpa, remuşcarea sau căinţa faţă de ordinele sângeroase pe care le-au executat. Au apărut Alexandru Nicolski, autorul criminalului experiment de reeducare de la Piteşti, pe Liviu Borcea, comandantul coloniilor de muncă de la Capu Midia, despre care profesorul Ion Jovin spunea: „Nu ştiu dacă i se poate aplica acestui om calificativul de om. Eu mai degrabă l-aş numi bestie!!”.

„E adevărat că după interviul cu Alexandru Nicolschi am fost, literalmente, şocată. De ce? Mi se părea înfiorător ca un om ajuns la vârsta de optzeci de ani, obligat să-şi rememoreze trecutul (trecut în care intra şi barbaria de la Piteşti), să nu aibă nicio tresărire de conştiinţă. Dimpotrivă. Aveam sentimentul, atât eu cât şi operatorul Doru Alexandru Spătaru, că din sertarul biroului va scoate un pistol şi va pune capăt, în stilul anilor ’50, acestui interviu. De altfel acest birou era împânzit cu fotografii ale generalului sovietic la trageri....”, povesteşte Lucia Hossu Longin.

Unul dintre cele mai mari merite ale Luciei Hossu este şi această dorinţă de a-i prinde în viaţă pe care care au influenţat acest „malaxor al sufletelor”. A avut ultimele mărturii ale torţionarilor Alexandru Nicolski sauGheorghe Crăciun, a prins ultimele confesiuni ale lui Petre Ţuţea şi a fost primul om care, prin materialele sale, a deschis ochii a milioane de români, prezentându-le ororile care s-au petrecut în închisorile din ţară, la Sighet sau Piteşti. "Lucia Hossu a fost primul om, care a intrat în multe locuri. Ea a deschis porţile de la Sighet", povesteşte Alexandru Munteanu, producătorul emisiunii, membru al echipei Memorialului încă din 1993.

Serialul a făcut cunoscut curajul Elisabetei Rizea, numind-o „Viteaza din Nucşoara”, a dedicat numeroase episoade rezistenţei din munţi, aducându-l la suprafaţă pe bătrânul Ogoranu, a arătat sacrificiile inumane cu care s-au construit marile „realizări” ale socialismului, prezentând lagărele de la Balta Brăilei, Baia Sprie sau Canal.

"Memorialul Durerii" a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.