Cel de-al treilea episod, filmat în Bulgaria, dar și în Dobrogea, ne dezvăluie părți din istoria care nu se învață la școală. Sâmbătă, 27 octombrie, de la 14.30 și în reluare joi, 1 noiembrie, de la ora 21.00.
Galerie foto
Am fost în Bulgaria de azi pe urmele actelor de vitejie ale soldaților români care au ajutat la eliberarea Bulgariei și au adus independeța României de Curtea otomană.
Am fost la Smârdan, la Rahova, la Plevna și la Grivița. Ne-am strecurat și printre amintirile bulgarilor din două sate tulcene, de la marginea pământului mângăiat de Limanul Golovița, ruda mai mică a mărețului Razim.
Am descoperit istorii pe care nu le găsim în manuale vechi și nici în cele alternative de azi. Noi le-am descifrat în lacrimile povestitorilor și în… vorbele șoptite, la tâmpla gândurilor, de cine știe ce strămoș care se întoarce lângă nepoți, prin duhul amintirilor lăsate moștenire.
Noi românii de azi știm foarte puține lucruri reale din istoria ultimului secol. Ne mândrim pe la chermeze cu actele de patriotism ale unor soldați anonimi care și-au dat viața pentru o Românie pe care azi nu ar mai recunoaște-o. Cu fiecare generație care a trăit în ultimii 100 de ani în spațiul geografic al României, manualele de istorie erau rescrise că așa era mai simplu pentru mai marii momentului să-și ascundă atrocitățile sau interesele meschine de grup.
Destinele unor oameni au fost frânte, familii intregi au fost separate pentru totdeauna. Despre asta nu scria nimeni în cărțile vremii. Nu dă bine. Schimbul de populație între Dobrogea de sud și cea de Nord nu ne spune mare lucru, nu-i așa? Această operațiune era, de fapt o purificare etnică fără vărsare de sânge. Sudul Dobrogei a fost de-a lungul vremii, o zonă care și-a schimbat componența etnică de multe ori. Inițial populată cu turci, zona a fost colonizată de bulgari. Din 1913, de cand județele Durostor și Caliacra au intrat în componența României, în regiune au fost colonizați aromâni și meglenoromâni. În 1940, după semnarea tratatului de la Craiova și la insistențele lui Hitler, 100.000 de români au părăsit Cadrilaterul și 61.000 de bulgari au părăsit România pentru a se instala în Bulgaria. Amintirea acelor vremuri a rămas în lada de zestre a multor familii din Lunca și Vișna, două sate din județul Tulcea, ultimul cu nume schimbat de comuniști.
Din păcate, și azi, istoria este o poveste, pe care unii o rescriu continuu după cum le este interesul politic, strategic sau economic.
***
Echipa tv:
Lectura: Constantin Lupescu, ilustrația muzicală: Cătălin Grigore, maestro de sunet: George Craioveanu, sunet: Marius Stanciu, editor imagine: Delia Oniga, imagine Rudolf Szilagyi,
Realizator și producător Aura Dobre
***
Telespectatorii pot urmări noile episoade ale emisiunii dedicate comunităţilor istorice de români din jurul ţării, în fiecare sâmbătă, de la ora 14:30, și în reluare joia, de la ora 21:00.
