Ortacii deveneau „argumentul decisiv”, atunci când democraţia nu mai era pe plac noii puteri, „Memorial ‘ 90” vă prezintă sâmbătă, 29 noiembrie, povestea din spatele mineriadelor din 1990 şi 1991. De la ora 16:00, la TVR 2 şi TVR+.
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
Primele luni ale anului 1990 au fost marcate de evenimente ce se succedau cu repeziciune. Mitinguri și contramitinguri, acuze de o parte și de alta, speranțe și primele decepții. Răspunsul noii puteri ce se instala la București la protestele forțelor democratice din prima jumătate a anului a fost de o duritate ieșită din comun. Au fost inventate „mineriadele”, aceste adevărate năvăliri barbare în capitală.
În ianuarie 1990, după ce FSN şi-a anunţat intenţia de a se transforma în partid politic şi de a candida la următoarele alegeri, s-a pus problema cine va conduce ţara până la vot. Reprezentanţii partidelor de opoziţie au propus crearea unui organism din care să facă parte întreg spectrul politic. Dar negocierile au eşuat astfel că forţele din opoziţie propun un protest pe 28 ianuarie. Manifestanţii s-au întâlnit la Piaţa Victoriei cu susţinătorii FSN, iar o zi mai târziu, luni, 29 ianuarie, cinci mii de mineri veneau de la Petroşani. Sub coordonarea autorităţilor şi a liderilor Frontului, minerii au trecut la raiduri, „reţineri populare” şi au vandalizat sediile partidelor istorice.
Mineriadele au intrat rapid în mentalul colectiv al românilor, iar în trei săptămâni, pe 18-19 februarie, ortacii - din nou, într-un număr mare - au ajuns la Bucureşti. Peste 4000 au venit din Valea Jiului pentru „restabilirea ordinii” din faţa Palatului Victoria.
Dar cele mai negre zile pentru democraţia românească au venit în vara lui 1990. Din a doua jumătate a lunii aprilie 1990, oamenii au început să se adune în Piaţa universităţii din Bucureşti, în semn de protest faţă de conducerea ţării, acuzând puterea de „mimarea democraţiei”. Manifestaţiile – începute pe 22 aprilie - aveau să dureze până pe 15 iunie, devenind cel mai amplu protest din istoria României şi din Europa de Est – după căderea regimurilor comuniste.
În ziua de 13 iunie 1990 forţele au început să elibereze centrul capitalei, distrugând corturile protestatarilor. Atmosfera tensionată a dus la izbucnirea violenţelor între cele două părţi, iar o zi mai târziu, la Bucureşti veneau din nou minerii, sub pretextul „plantării de panseluţe” în faţa Teatrului Naţional. Ortacii au început o adevărată vânătoare a studenţilor din zona Universităţii, pe care-i băteau cu bestialitate. Au vandalizat şi distrus colecţii rare, aparatură de laborator şi săli de curs din Universitate. În aşa-zisa căutare de droguri, arme şi valută, minerii au au început să percheziţioneze şi controleze pe oricine ar fi părut suspect, ajungând la sediile partidelor istorice.
Ultima mineriadă tratată în ediţia de sâmbătă, 29 noiembrie, este cea din septembrie 1991, când minerii din Valea Jiului au intrat în grevă şi au ameninţat că vor veni la Bucureşti, dacă cerinţele nu le vor fi îndeplinite. Această mineriadă a dus la căderea guvernului Roman.
De altfel, principalul personaj din această ediţie este Petre Roman, care comentează cele patru mineriade care au avut loc în primii doi ani de la căderea comunismului.
Despre emisiune: Format din 12 episoade, Memorial ’90 investighează evenimentele care au urmat Revoluţiei din 1989. Schimbarea clasei politice, reformele, cât şi eşecurile anului 90 sunt prezentate şi analizate de echipa TVR; echipă care a realizat, printre altele, Memorialul Durerii şi Rezistenţa prin Cultură. Personalităţi politice, istorici sau simpli martori recompun evenimentele care au marcat pentru totdeauna, evoluţia României.
***
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.
